Ce-ar fi?!
Se despletește marea când se întoarce-n valuri
Se risipește valul adus de vânt spre țărm
Și noaptea își întinde întunecate voaluri
Peste oglinda apei,... iar pescărușii dorm...
E-atât nisip pe plajă... și-un gând hoinar aleargă
Mi-l pune în clepsidră.. și-n ochi sclipiri de stele,
Cu zâmbetul pe buze:... ce-ar fi,... o noapte întreagă,
Cu tine mână-n mână, să construiesc castele?!
Mi-ai spus c-ai să mă cauți ca pe-un trofeu de mare
Acesta este testul... și am să-ți dau indicii:
Eu sunt Fata Morgana, iluzie sub soare,
Mă joc de-a,, Baba oarba''.... cu foc de artificii...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ioana Gărgălie. [Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre întuneric
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre stele
- poezii despre somn
- poezii despre plajă
- poezii despre nisip
- poezii despre jocuri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.