Ianuar
Zăpada ne-ngroape...
George Bacovia
Ninge ca-ntr-un sfârșit de lume
ironizând transparentele brume,
s-a răsturnat găleata cu albă vopsea
a dat Dumnezeu, neatent, peste ea
Pătura de omăt e obositor de groasă
iubita-i rămâne sechestru în casă,
și cad peste ei, speriați, lave toride,
îi ia cu frison... Vântul ușa deschide...
Pe pârtia abrupt-a trăirii se fac cristiane
te desfid de pe culmi suprafețele plane,
îi prind zori târzii... Îmbrățișați. amorezii...
Dragostea lor s-a topit 'naintea zăpezii!
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Constantin Ardeleanu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vânt
- poezii despre sperieturi
- poezii despre sfârșit
- poezii despre religie
- poezii despre pârtie
- poezii despre ninsoare
- poezii despre iubire
- poezii despre brumă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.