Aer dragobetian
și vină, deci
primăvara
alunge frigul din cuvinte
nu pretind
dar mi-ar plăcea
ca măcar o secundă
din ziua asta
să te învelești cu surâsul meu timid -
în el se ascunde frica
să nu te rănească
să nu te nimerească
la vremea când
nu-ți pasă de nimic
fiind îndrăgostită în secret
de o himeră
nu pretind dar aș vrea
să fi observat că eu am fost acela care
pe gerul năprasnic
îți făcea pârtie prin zăpada
rătăcirilor -
oarbă căutai primăvara -
și am tras de ea în jug până aici
pentru tine, iat-o!
poate că nici nu ai nevoie
dar mi-ar plăcea
să lași mugurii aceștia
din cuvintele mele nepricepute
ca o certitudine
iminentei înfloriri
puteam să-ți fi scris o poezie de dragoste
sau în secret să te privesc înfofolită
pe trotuarele spre... niciunde
puteam să-ți fi aprins focuri de tabără
din pas în pas
puteam să te fi răpit
și să te fi dus la poluri fiindcă doar așa
ai putea înțelege că
nicăieri nu-i mai frig
ca între un bărbat și o femeie
care se iubesc dar
nu se cunosc
și vină deci, cu orice preț
primăvara
cu riscul ca tu
să îmbraci totuși surâsul meu
pentru un altul
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre ger
- poezii despre cuvinte
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vinovăție
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
- poezii despre secrete
- poezii despre pârtie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.