Om raționând
Căutat-au realul pur
În a altora crezare,
Voia de abstractizare
Mânați de eul cel mai dur.
Unii, în zăcutul lor
Gândit-au chiar firește
C-adevărul ce-i izbește
Nu-i decât al umbrelor.
Dar cum pot ei nega
Simțul ce-i străpunge,
Iubirea, scrisă-n sânge,
Nimic sacru n-ar vedea?!
Doar privind la sine
Omul, gândit-a miracol,
Mai clar, din veac în secol
Răpus de gândul "Cine?".
Omul viu și singuratic,
Și-n tăceri, el raționează
În Adevăr, si el crează
Realul clar și matematic.
poezie de Mihail Romanov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mihail Romanov. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre tăcere
- poezii despre sânge
- poezii despre superlative
- poezii despre singurătate
- poezii despre simțuri
- poezii despre matematică
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.