Rădăcini de vânt
Ceasul s-a scurs
și te-ai dus departe frumoaso!
Ai curs pe lângă noi
floare de liliac cu parfum de vară
uitat într-o vază pe pervazul iubirii!
Toamna te-ai făcut mireasă
și-ai înflorit din nou
împrăștiind petale de crini albi
de pe vârful secundelor polare!
Ce frig e în lume fără tine
iubita mea cu aripi de eter
și ochii de cărbune.
M-a cuprins lacrima ceasului
și alunec
pe cărarea amintirii,
sărut început și pierdut
într-o lacrimă din alte lumi,
îngropat într-o stea pe cerul noapții...
Noapte bună iubito,
ai grije de tine,
lasă-mi singurătatea
să crească în rădăcini de vânt
și cuprinde-mă când ți-o fi dor.
poezie de Alexandru Berceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre ceas
- poezii despre început
- poezii despre vânt
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre singurătate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.