Noi
Două fuioare de fum
care se întâlnesc,
se îmbrățișează,
dansează lent,
se amestecă,
se contopesc,
apoi se despletesc
și se înalță suuus
căutându-se cu disperare,
iar când se întâlnesc din nou,
se risipesc
până la abandonare
și uitarea de sine.
Ce rămâne din noi?
Doar două semne de întrebare,
ce nu-și vor afla niciodată răspunsul.
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre uitare, poezii despre fum sau poezii despre dans
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.