La moartea poetului...
Cerul, drumul și gândul, nu le poți îngrădi*
Nu poți franje blestemuri, nici de soartă fugi
Numai albă tăcerea, numai mutul destin
Prelunjeste plăcerea răstignirii pe chin...
Drumul ăsta pe care-l savurai în citate
Ți-a înfipt cu pudoare un pumnal pe la spate
Drum de care spune-ai că nu-l poți îngrădi
A servit numai bară între "cer" și "gândi"...
Noi rămăși fără tine într-o iarnă târzie
Ne-am trezit singuratici, părăsiți în pustie
Și de-atunci nu mai știm ce înseamnă poezie
Nici ubire de oameni, nici iubire de glie
Parcă luase-i cu tine tot ce"nseamn-a gândi
Și-ntr-o țara-prostie nu mai ai ce mai scri
Ne -a rămas contemplarea albăstrimii de ceruri
Pe plachete cu versuri de Grigore Vieru...
*-citat din G. Vieru
poezie de Iurie Osoianu (14 februarie 2013)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre versuri
- poezii despre tăcere
- poezii despre singurătate
- poezii despre plăcere
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre iarnă
- poezii despre gânduri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.