Pădurea fermecată
Prin pădurea fermecată
Bate vântul pe furiș
Pomii prind viață deodată
Ramurile se asează curmeziș
Colțul ierbii iese strigă
Sub pantoful de prințesă
Pare a fi mai mult o rugă
Urlă pare prins în presă
Un păianjen pânză țese
Lui nu-i pasă nu-i străin
Împletește pânze șterse
Ca să prindă fata din vecini
Arbor din stejarul secular
Frunzărește el privește
Trage de oblonul circular
Pe prințesă iute o zărește
Umbră deasă îi face demult
Muguri de iubire tainic înfloresc
Vântul două crengi le a rupt
Râuri din tulpină îi izvorăsc
Prin pădure trece îngerul ceresc
Mare îți e grădina Doamne
Toți pretind că il iubesc
Gândul lor e plin de semne
Cum să facă să îl păcălească
Vădite le sunt dorințe ascunse
Îngerul dorința să le ndeplinească
luzii speranțe pe vânt duse
In pădurea fermecată
Tot si toate intră în normal
Fata nu mai este atacată
Se deschide porta cerului astral
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vivian Ryan Danielescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre păduri
- poezii despre iubire
- poezii despre dorințe
- poezii despre crengi
- poezii despre îngeri
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre viață
- poezii despre vecini
- poezii despre stejari
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.