Vipera calmă a clipei
în tăcerea asta ca o viperă calmă
mă pornesc a scrie
la început de an totul pare de neatins
curajul încropește povești
și ei
stau cuminți sub covoarele de iarbă veștedă
numărăm cuvintele lor
ultimele cuvinte în tăcerea asta
ca o viperă calmă
înainte de otravă uneltele tainelor
ni se zvârcolesc în mâini
apoi
se deschid porțile unui alt timp
inexistent timp
ca o formă de metal care
ne absoarbe în lucirea lui
apoi ne reconturează
alchimii nenumărate se împletesc
în aceeași mișcare
a unei pete metalice
în care carbonul
capătă coduri neînchipuit de frumoase
imposibil de dezlegat
dar
se deschid porți prin vipera calmă a clipei
în care noi
trăim retrăim la nesfârșit
copilăriile
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre șerpi
- poezii despre cuvinte
- poezii despre început
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre mâini
- poezii despre mișcare
- poezii despre imposibilitate
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.