Cu tălpile goale
E iarna mai iarnă decât poruncește
Stăpânu-i... sau poate așa
În hohote ninge și vântul vuiește
Doar fiindcă un timp așa ea ar vrea.
Și-n scrâșnet prea aspru prea rânced prea trist
Se-aude când toate nu sunt auzite
Se pare că-n lume venit-a alt Crist
Ce-n taină sărută făpturi nepăzite.
Desculțe se pare că umblă pe stradă
Ființele care se-ntrec repezite
Spre-a merge într-una cu ochi să nu vadă
Că-n tălpile goale au cizme-ncălzite.
Pășesc și pășesc precum au pășit
Și alții ce-au fost în ierni pomenite
Cu tălpile goale de alții privit
Dispar sugrumat de cizme-ncălzite.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Alin Ghiorghieș. [Vezi poezii despre iarnă, poezii despre vânt, poezii despre tristețe, poezii despre timp, poezii despre sărut sau poezii despre ninsoare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.