Nicăierile
Și mă îmbolnăvisem de stele
Și îmi orbeam inima cu ele
Până și umbra mă ocolea
Nu mai era formă de mine
Nu mai trecea strada cerului meu pe la zebră
Ci se îndepărta
Acolo unde absența ta și cu ea
Aveau să-și găsească liniștea împreună
Aveau să-și găsească niciodată drumul spre Acasă
Pierdusem cealaltă parte de eu.
Mă îmbolnăvisem de stele
Cu toate dorurile mele
Devenisem trezie de furii.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cipriana Tanu. [Vezi poezii despre stele, poezii despre inimă, poezii despre dor sau poezii despre acasă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.