Poetul zilei

voi criticii de artă nu aruncaţi noroi
în versurile albe şi care curg şuvoi
tot dezmierdând în seară grădinile cu flori

dezvăluind tristeţi sau bucurii banale
poetul printre oameni trăieşte ca oricare
doriţi să fie numai în sferele cereşti
făcând filozofia păcatelor lumeşti?
punând doar întrebări de-a lumii începuturi
acolo unde nimeni nu ştie-a da răspunsuri...

a fi poet înseamnă să vezi sclipiri de stele
iubirea cea din suflet fiind una dintre ele
a fi poet înseamnă sărutul să îl pui
pe stânca cea din munte şi marea dorului
s-asculţi glasul pădurii un glas de clopot sfânt
să nu vezi doar ruine şi răul pe pământ
să vezi pe cerul zilei cum astrul străluceşte
să simţi viaţa-n tine curgând ca o poveste
să vezi frumosul care apare în oglinzi
atunci când din copii noi devenim părinţi

lasaţi filozofia e ştiinţă nu e artă
tu scrie versuri albe şi vom vedea la plată
dacă ajungi în inimi aşa cum îţi doreşti
tu eşti poetul zilei, tu ştii cum să iubeşti!!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!