Ape peste poduri
Plouă cu umbrele
iar eu mi-am uitat ploaia acasă.
Ce liniște slabă foișorul apasă.
Mă urc pe spatele meu și plecăm
care cum știe
unul în stânga la noapte
altul în noapte să plângă
să râdă țărâna
scobind între zile
scobind între ochi de bătrân
cu un zâmbet
cu plânsul tău rânced copile!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zile
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre poduri
- poezii despre noapte
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.