Cântec pentru ochi albaştri

Se frânge cerul de atâta vină,
Că a pierdut albastrul într-o vineri;
Cad stelele în maldăr pe-o sulfină,
Miresele rămas-au fără gineri.
S-a rătăcit iubirea-n griul serii,
Cad macii seceraţi de întuneric,
S-a-nscăunat în umbrele tăcerii
Ecoul violetului isteric.
Refren:
Şi te aştept din început de lume
Ca pe-un Adam fără identitate;
Eu am să te botez cu un alt nume
În care să pătrund cu voluptate.
....................................................
Şi am să fur albastrul din oceane
(Pe aripi de-albatros îl voi trimite),
Să nască universuri simultane
Şi ochii mei ca două stalactite.
Să mă privesc de sus, ca în oglindă,
În palma ta să-mi odihnesc amarul
Şi lacrima ce-n mine se perindă
Ca semn ce trâmbiţează iar zadarul.
Refren:
Şi te aştept din început de lume
Ca pe-un Adam fără identitate;
Eu am să te botez cu un alt nume
În care să pătrund cu voluptate.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!