Marea turbulentă și pescarii
La sânul îmbietor, imens și gingaș al naturii,
Impunătoarea și mistuitoarea mare crește, indolent și zgomotos, în statură;
Astăzi, fără încetare, valurile flamboiante sunt extrem de furioase,
Iar oamenilor le este teamă de-asemenea mânie.
In depărtarea albastră,
Ascultând amenințarea valurilor,
Pescarii se gândesc la soarta lor;
Ei știu că se vor putea întoarce sau nu acasă,
Acesta este-întodeauna cel mai serios gând al lor.
Dar nu asta este cea mai mare spaimă-a zilei:
An de an calcanul se găsește din ce în ce mai greu.
poezie de Anjandev Roy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre superlative
- poezii despre timp
- poezii despre prezent
- poezii despre pescuit
- poezii despre natură
- poezii despre gânduri
- poezii despre furie
- poezii despre frică
- poezii despre creștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.