Veri înflăcărate
Veri nerăbdătoare și nebune,
Dezgolite-n ritmuri de amor,
Te seduc abil... fără a spune
Tainele ereticului dor.
Se topește... și în suflet pică
Soarele, asemeni unui gând,
Cu mișcări lascive de pisică,
Valuri între coapse de pătrund.
Cerul pare-o mare de iubire,
Cu sclipiri sfințite și lumești,
Limpede ca vinul din potire
Ce te-ndeamnă... să păcătuiești.
Te întind... pe aurii nisipuri,
Îndrăznind... atât cât e firesc,
Făr-a face uz de șiretlicuri
Mă îmbăt cu trupu-ți îngeresc.
Veri înflăcărate... și rebele,
Ard mocnit păcate și plăceri,
Pitulate-n margini de perdele
Ca o veșnicie... de tăceri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre vin
- poezii despre vară
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre senzualitate
- poezii despre seducție
- poezii despre ritm
- poezii despre plăcere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.