Trecutul prezent

să mă scriu, să mai scriu
o simfonie a iubirii
pe clapele unui clavecin în astă noapte
priveam tăcutele retine şi lăcrimam
în câte un vers
eu te chemam să complectez prezentul
cu verbul a iubi în taina nopţii
şi oboseam tot alergând după un adverb
tăceai şi te-nveleai cu tăcutele suspine
plecai şi te întorceai în mine
erai femeia fără chip şi nume
şi te priveam...
offf, ce priveam
cum pasul tău şăgalnic pierea prin ani
mă alintai şi iar plecai
să complectezi trecutul
cu un prezent rămas pe buza sorţii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!