Copilărie, unde-mi ești?
Copilărie!... unde-mi ești?
Cireșe la ureche-ți pun,
Aroma vechilor povești
Și taina frunzei de alun.
Voi număra și tu știi bine
Câti mărăcini... am adunat
Și câte pietre țipă-n mine
Durerea... de-a le fi călcat.
Copilărie!... unde-mi ești?
Să căutăm până-nserat,
Speranțe-n visele cerești
Și-ntr-un cuvânt abia aflat.
Și iar se-ntunecă.... afară
Cad clipele peste tăpșan,
Într-o neliniște sumară
Ce bate-n poarta unui an.
Copilărie!... unde-mi ești?
Mereu grăbită și voioasă
Nu trebuie să-mbatrânești,
Când ești atâta de frumoasă
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- citate de Constantin Triță despre visare
- poezii despre frunze
- citate de Constantin Triță despre frunze
- poezii despre frumusețe
- citate de Constantin Triță despre frumusețe
- poezii despre durere
- citate de Constantin Triță despre durere
- poezii despre cuvinte
- citate de Constantin Triță despre cuvinte
- poezii despre copilărie
- citate de Constantin Triță despre copilărie
- poezii despre cireșe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.