Plimbare
Ținându-te de mână pe sub această noapte,
cu Luna într-o rână și stele-mprăștiate,
ne place că-i călduță, amețitoare boarea-i,
ce vântul o aduce și-o suflă cu suflarea-i
Și mă privești, nocturnă, cu părul răvășit,
c-o mână ți-l ridici, de câte ori insiști,
să ți-l întorci spre spate, să ți se vadă fața
și ochii îți strălucesc, când mă privești din dreapta
Ținându-te de mână și tu cât de sfioasă
și eu tăcut și pomii și noaptea luminoasă
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Radu Mihăilescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre păr
- poezii despre plimbare
- poezii despre ochi
- poezii despre lumină
- poezii despre copaci
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.