Înfrângeri
parcă am obosit-n coșmarul cuvintelor-zumzet ;
se gudură ora și acum lângă început-mi mers.
ritmul și măsura mi-au hrănit graiul umblet,
reazemul mi l-am găsit în reflexie și univers.
înfrângeri de toamnă am trăit lângă arțar
de zorzoane încercat-am să curăț cosmos.
prin singurătate am riscat, eu asasin de zadar
de-mi stau semenii ascunși în unghi fioros.
iluzia paradisului mi-o înăbuș acum sub preș
o, și uscăciunea din suflet îmi ucide viață;
inaccesibil eu devenit acum zăpezii de cireș
de se îngustează lumina pe mână lunguiață.
parcă nimic nu mă mai străbate actual;
nici uitările, nici amintirea anilor adunați.
o, tu fascinantă învăluire a tristeții festival
rotind deznădejdii peste noi cei tulburați!
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre înfrângere
- poezii despre zăpadă
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre suflet
- poezii despre spațiul cosmic
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.