Testamentul unui rege
Eu, Mihai întâiul, am trăit în dragoste de țară
Elena Mama mi-a vorbit de voi întâia oară
Un singur vis eu am avut întru eternitate
Să-mi port poporul în drumul lui spre libertate
Eram tânăr și România era într-o răscruce
Cu toată ființa mea eu am jurat pe cruce
Că țara am să pot să o salvez la greu
Doar cu credință în bunul Dumnezeu
Am fost forțat de comuniști să plec din țară
De refuzam îi ucideau pe tinerii de-afară
Am îndurat exilul, amarul și singurătatea
Departe de Voi și țara mea, am căutat dreptatea
N-am contenit de fel să vă iubesc
Doar pentru țară am putut să trăiesc
În fiecare clipă am stat și m-am gândit
Ce viitor avem de făurit
Credința-n Dumnezeu și fapta ce-a urmat
Mi-au dat putere prin viață să străbat
Să sper că am să văd o țară fericită
Să mai conduc o Românie întregită
Acum când mă întâlnesc cu Ana Regina mea
Să vă mai spun doar un cuvânt aș vrea
Întru credință și demnitate să fiți cu România
Să nu uitați istoria ce-a făurit-o Monarhia.
Vă mulțumesc la toți ce mă-nsoțiți cu gândul
Voi cei pe care v-am iubit ani de-a rândul
Să nu vă pierdeți credința, cinstea, omenia
Și să iubiți în fiecare clipă România
Lăsați-vă purtați de gândurile mele
Noi mai avem de-ndeplinit o vrere
Să scoatem țara noastră din durere
Întru credință și moralitate să-i dăm putere.
Tot ce vă scriu, în aste rânduri, e testamentul meu
Îl am aici ca martor, pe bunul Dumnezeu
Cu demnitate, cinste, speranță și mândrie
Vă las în grijă vouă, această Românie.
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre monarhie
- poezii despre tinerețe
- poezii despre gânduri
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre timp
- poezii despre testament
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.