Întoarce-te, în viitor... Mai stai!
Întoarce-te, Miss,
în viitor,
cât ți-e permis!
Au, nu ți-e dor
de versu-acela nefiresc
de alb,
de verbul tāu în dungā
și tāios,
care îmi ajungea pânā la os?
Vreau pasul tāu la mine
sā ajungā,
iar sufletului meu,
ce-i însoțit cu vidul,
vreau ca sā-i dai metafore-ndeajuns,
sā vadā insipidul
cum erai tu, când liberā erai,
când versu-ți alb,
în spațiu-ți fluturai,
cum erai tu, când nu mā cunoșteai...
Prefā-te, Miss, din nou
în Lorelai,
fii iarāși floare rarā de bonsai...
iar mie, flutur beat, zălud, în comā,
din trupul tāu, sā-mi dai doar o aromā
și o halucinație sā-mi dai,
pe-o floare parfumatā de susai...
Întoarce-te, în viitor...
Mai stai!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viitor
- poezii despre verb
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre libertate
- poezii despre flori
- poezii despre dor
- poezii despre alcoolism
- poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.