Nuanta de nea
Surâsul alb se pierde printre fulgi de nea,
Calc fraged umbra viselor pierdute,
Mă urc pe nori și cânt iubirea mea,
Dar ce păcat că stelele sunt mute.
Respir greoi parfumul înălțat spre vise,
Și dor nebun se lasă din înalturi,
Se tulbură natura și gândurile duse
De noapte peste zile, de stele în pustiuri.
Sclipiri de obște se aruncă crude
Pe patul fericirii, pe patul meu de moarte,
Și se rotesc cu grabă, în fulguinde unde,
Și se topesc timid la capăt de speranțe.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Mona Dinici
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ana-Maria Mandra. [Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre stele
- poezii despre zile
- poezii despre timp
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
- poezii despre nebunie
- poezii despre natură
- poezii despre moarte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.