Mâna tăcută
Mâna-mi alunecă tăcută
Și coapsele încet desface,
Cărarea-i este cunoscută,
Iar zvârcolirea ta... îi place.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere sau poezii despre mâini
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.