Peste tot și nicăieri
Hoinărind peste tot și nicăieri
Așa e astăzi, așa a fost și ieri
Privesc în jos, privesc și-n sus
Pe cer planează un vultur pleșuv.
Un om uscat, pare-a fi viu
Pășește sub cerul cenușiu de întuneric,
Plimbându-se pe malul râului sângeriu
Unde peștii Piranha așteaptă flămânzi.
Și am fugit, m-am ascuns departe
De ploaia violentă cu picuri acizi
Topind în jur pe toți și toate
Am fugit, mă ascund, peste tot și nicăieri.
poezie de Edmond Ioan Siladie (14 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre vulturi
- poezii despre violență
- poezii despre trecut
- poezii despre râuri
- poezii despre roșu
- poezii despre promisiuni
- poezii despre prezent
- poezii despre ploaie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.