În viaţă suntem numai o poveste

Să nu lăsaţi trei bumbi suavi, de floare,
La inima iubirii descheiaţi,
Să nu uitaţi, strivit, ori la picioare,
Un vis, un plâns, un dor sau un oftat!

Să nu uitaţi, în prag de fericire,
O viaţă, o dorinţă, o idee,
Să nu uitaţi cuvântul "amintire",
Şi nici sublimul, zăvorât sub cheie!

Să nu uitaţi veşmântul alb, subţire,
Prea sfâşiat de îndoieli latente,
Păstraţi o ie de nemărginire,
În care dorm iubirile prezente!

În marea inimii, atât de-adâncă,
Să căutaţi neincetat, comori,
Aşa cum albul val, loveşte-o stâncă
S-o exploraţi, de cât mai multe ori!

Să nu uitaţi, în flori, să vă-nveliţi,
Şi-n iarbă crudă cu miros de glie,
Şi nu uitaţi nicicând să vă iubiţi,
C-un strop de cer, apus şi poezie!

Să nu uitaţi nimic din tot ce este,
În viaţă suntem numai o poveste!

poezie de Camelia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!