Adânc în cugetul meu
Am coborât adânc în cugetul meu
M-am descoperit un prunc fără a fi zeu
Fără întrebări, fără să mă caut mereu
Amintirile lipseau, pluteam peste eu
Cu timpul eul meu a trecut deasupra
Amintirile-n timp și-au adunat zestrea
În nopți îmi plecau revenind cu primi zori
Acum nu-mi mai pleacă dorindu-și locul lor
Mereu în fața ochilor să le privesc
Ochii mei de gheață prin ele răscolesc
Gheața îmi arde sufletul cu-al ei torent
Doar corpul stafidit îmi rămâne absent
Zi de zi sufletul se chinuie de-un rău
Îl simt cum se zbate să nu cadă în hău
Hăuri lângă mine, între două lumi
Hăuri în cer, hăuri aici, restul tăciuni
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Radu Mihăilescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre ochi
- poezii despre gheață
- poezii despre suflet
- poezii despre noapte
- poezii despre corp
- poezii despre copilărie
- poezii despre bebeluși
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.