Eu ţi-am pus aripile sufletului în palme

Poezia este forma exprimării iubirii duse la extrem
Nu fi gelos pe modul de a crea,
Poezia este muzica sufletelor pereche
Eu nu te-am forţat să simţi, să scrii
Eu ţi-am pus aripile sufletului în palme,
Eu am ştiut că poţi simţi mai mult decât poţi arată
Şi pentru asta nu eşti tu vinovat, ci mama, viaţa...
Ştii, numai prin poezia ta m-am simţit mângâiată, binecuvântată,
Dezmierdată, cucerită în setea mea de cunoaştere,
Numai aşa viaţa mea a luat un curs normal
Căci relaţiile cu cei din jur
Nu mai erau propice setei mele dea deconspira sentimente.
Erau chiar mai puţin prospere decât ar trebui să fie.
Astăzi când am primit de la Dumnezeu darurile mult dorite
Ştiu să pot alege locul unde trebuie să stau,
Locul unde copiii pot creşte armonios,
Viaţa pe care o pot avea, cu aripi puternic ancorate în mister.
Tu eşti temelia energiei ce m-a ridicat de la sol.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!