A căzut luna, în lac...
A căzut luna în lac...
Și-ale ei raze în larg,
Când fața i-a despicat
Un salt mic de brotăcel,
Cu alte zeci după el,
În sclipiri de neuitat.
Liniștea nopții îi adâncă,
Și tăcerea-i ca o stâncă,
Dar un zbor neașteptat
Liniștea neagră a spart.
Este o șoaptă de iubire,
Spusă ca o adiere,
Ca un zbor de aripi calde,
Care și-au găsit perechea,
Luminând visul de noapte,
Ca roiul de licuricii,
Bucuria regăsirii...
Între unde lungi de fapte.
Fericirea e în toate,
Dacă o împarți și ți se împarte,
În mici salturi mângâiate.
poezie de Valeria Mahok (16 mai 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre noapte
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre stânci
- poezii despre negru
- poezii despre licurici
- poezii despre iubire
- poezii despre fericire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.