Lupul
De-o vreme locuiește-n mine-un lup.
Nu-mi mai amintesc cu câți viței, cu câte oi l-am hrănit;
Dacă l-aș lipsi de-un prânz, ar hăuli înfometat
și mi-ar mușca și sfâșia carnea.
De ce țin un lup în mine
de ce mă căznesc să-l satur zi de zi,
inventând fel de fel de șiretlicuri cu pretenția că fac lucruri inteligente,
intonând om-mani-padme-hum în aflarea consolării?
Nu-l vreau pe-acest lup în mine,
dar nu cunosc nicio cale prin care l-aș putea ucide.
Îl las să-mi bea sângele și să-mi manânce carnea,
știind că așa îmi va lăsa oasele în pace.
poezie de Yang Zi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Yang Zi. [Vezi poezii despre lupi, poezii despre sânge, poezii despre pace, poezii despre inteligență sau poezii despre cunoaștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.