Ploaie cu parfum de femeie
Plânge cerul prin pletele tale,
Șuvoaie negre se împletesc furibund.
Stropii se strâng în mari cruciade
Care să fie primul pe sânul rotund.
Gelos pe ei îi sorb fără milă,
Coapsele albe se înfig în pământ.
Mătasa aleasă din trup de copilă
Aleargă prin soare ca un fir de argint.
Furtună am să fiu când se adapă norii
Din vadul cu ploi timpurii
Să înot fermecat de malul mării
Când mareea ți sărută nurii zglobii.
Ploaie ești tu sau parfum de femeie
Dulce beție cu stropii fierbinți?
Rămân veșnic îndrăgostitul de tine
Când plângi peste mine și mă alinți!
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru David Ionel Romulus. [Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre înot
- poezii despre sărut
- poezii despre păr
- poezii despre nori
- poezii despre negru
- poezii despre iubire
- poezii despre gelozie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.