Caruselul de păpădie
Caruselul de păpădie cu raze stelare
Se-nvârte în spațiul turnat între noi,
Merele rumene cad în palmele mele
Ascunse în iarba poveștilor cu ploi.
Inima răvășită îmi toarnă pornirea
În visătoare, mocnite, săruturi fierbinți
Prin sânii durdulii de nectar ai luminii
Străpung telegrame transmise de sfinți.
Sunt lunecos arcuș pe gât de vioară,
Pe-aripile nopții șterg cerul de ceață,
Prin mine trece, săgeată, trenul iubirii
Cu fiecare petală și muguri de viață.
O batistă agăț în curcubeul din zare
Să-ntâmpin triburi de umbră sudată
De tălpile moi mocirlind caruselul
Plantat pe vecie, la mine-n ogradă.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vioară
- poezii despre viață
- poezii despre trenuri
- poezii despre telegraf
- poezii despre sărut
- poezii despre sâni
- poezii despre stele
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.