Nu cosmetizare vrea Isus...

Nu cosmetizare vrea Isus
Ci o schimbare sinceră, reală
Când greşim să ne căim nespus
C-aşa am învăţat în sfânta Şcoală.

Nu lacrimi de crocodil vrea El
Da, acestea nu-L impresionează
Când un creştin e numai căldicel
Eşecuri multe el înregistrează.

Cu vorbe dulci şi inimă haină
În faţa Lui nu vom putea să stăm
Şi nici nu vom putea servi din Cină
Şi nu vom fi în stare să luptăm.

Ne cerem iertare doar de pe buze?
E gestul distrugătoarei ipocrizii
În loc de regrete venim cu scuze?
Ce-avem uscat, nicicând, nu va-nverzi.

Nu cu retuşări se vindecă rana
E nevoie de medicament potrivit
Sunt pilde cei ce-au îndurat prigoana
Peste rugină, nicicând, n-au vopsit.

Rostind "Doamne, Doamne" fără un crez
E doar spoială, nu un act divin
Degeaba am intrat în apa de botez
De nu ne pasă de veşnicul destin.

De-i sărbătoarea doar la suprafaţă
Fără să pătrundă în suflet şi în gând
Nu vom putea privi sublima Faţă,
Nu vom auzi cor ceresc cântând.

Nu cosmetizare vrea Isus
Ci o slujire în zel înveşmântată
Cel consacrat în Cer nu e intrus
Ci e participant la masa-mbelşugată.

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (21 ianuarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Votează! | Copiază!