Sonetul 3

În plină zi sta soarele să piară
De mila Creatorului zidirii,
Când m-au străpuns săgeţile privirii
Şi ochii voştri, Doamnă, mă legară.

Nu socoteam cu mintea-mi temerară
Să ocolesc năprasnele iubirii:
Plecai viteaz şi-n zbuciumarea firii
Află-nceput durerea mea amară...

Găsi Amor un om lipsit de pază.
Şi-n ochi spre inimă deschisă cale –
Jghiab cristalin al lacrimii curate,

N-a fost o cinste-atunci să mă prăvale,
Iar vouă, cu un scut ce scânteiază,
Săgeata nici măcar să v-o arate...

sonet de Petrarca din Sonetul italian în Evul Mediu şi în Renaştere, vol. I (1970), traducere de C.D. Zeletin
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!