Dragostea, iubirea mea
Am privit, o privesc îndelung,
O iau cu tremurânde mâini,
Cu inima profund o strâng
După ani și ani, și săptămâni.
Îmi mișcă sufletu-n surdină,
Mi-ntinde clipa între reci pereți,
În jurul meu e-o dâră de lumină.
Sunt îndrăgostit cât trei băieți.
E suavă, atâta de frumoasă,
N-aș dărui-o nimănui vreodată,
Așa că am s-o-nchid în casă,
În biblioteca veche, demodată.
Ea e dragostea, iubirea mea,
De când mă știu cu dânsa-nsăilez
Visurile ce-apun în prag de stea,
În raftu-n care și eu luminez!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre visare
- poezii despre săptămâni
- poezii despre mâini
- poezii despre inimă
- poezii despre frumusețe
- poezii despre biblioteci
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.