Mă întinsesem lângă sufletul tău frumos
Mă întinsesem lângă sufletul tău frumos
Ca lângă o răsură de trandafiri sângerii
Mi-era tare bine prins între țepii săi vii
Doar tâmplele fulgerate, iubito
Sufereau de la înțepăturile
Spinilor din meridianele curbate
Și mi-amintesc că îți veneram ochii
Cei mai frumoși ochi de regină
Ce răspândeau lumini adevărate
Două mari ferești-ogive dantelate-
Umbriți doar de tristețea amurgurilor sfinte
Sângerate de volta pescărușilor
Ce cutreierau nestingheriți prin cuvinte.
Mă întinsesem lângă vocea ta, iubito
Din graiuri nepământești auzeam
Frânturi de vorbe și muzici melodioase
Modulate în linii unduioase
Mă întinsesem în spațiul ideilor tale
Și te iubeam fiindcă aveai fluturi
Înfipți în ace de lumină și din ochi
Curgeau miraculoase
Fântâni de lumină.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre frumusețe
- poezii despre voce
- poezii despre tristețe
- poezii despre trandafiri
- poezii despre superlative
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.