Omului (la Lord Byron)
O! tu, ce încă lumea nu știe al tău nume,
Unu muritoru sau demonu, ce spiritu fuși în lume
Sau bunu sau fatalu geniu, Byroane! ori cum fie,
Iubesc d'a tale cânturi selbatec'armonie,
Precum iubesc și vântul și trăsnetul când cade
ș'amestec al său urlet cu vifore turbate!
Te'ntoarce, îți ia rangul la prima-ți stea divină,
În rândul celor apți de glorii de lumină,
Ce Domnul c'o suflare le-a dat însuflețire,
Spre amoru și spre a crede, să cânte a lui mărire!
poezie celebră de Lamartine, traducere de Alexandru Pelimon
Adăugat de Dan Costinaș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre viscol
- poezii despre muzică
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre genialitate
- poezii despre Byron
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.