Înc-o caut, dară nu-i

Viaţa-i ca şi-o lumânare,
Se consumă câte-un pic,
Arde flacăra-i şi moare
Şi nu rămâne nimic.

Când sufletu-mi se disipă
Toate visele-mi se sting,
Şi dispare într-o clipă
Ce odat' puteam s-ating.

Cu-n sărut al ei aveam
Pentru o clipă nemurirea,
Din iubire mă topeam
Să renasc iar cu iubirea.

Îmi plăcea demult să fiu
Prins în braţele iubirii,
Azi nimica nu mai ştiu,
Căci mă pierd într-ale firii.

N-aş mai vrea decât să pot
Să mai stau cu ea o seară,
Să ne amintim de tot,
Dragostea de astă-vară.

Ce frumos a fost odată,
Ne plimbam pe sub gutui,
Eu flăcău, ea mândră fată,
Înc-o caut, dară nu-i.

poezie de Razvan Isac (9 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Votează! | Copiază!