Deviza luminii

Accesând coerent deviza luminii,
Vom trece stadiu anost de rutină
Preluând compact aura ei sublimă
Vom deveni fii cuminţi la orizont,
Poate şi azi lumina de la Big Bang
Mai dăinuie tainic în fiinţa umană,
Poate şi azi acea lumina necreată
Ne mai saltă condiţia din nefiinţă,
Poate şi azi lumina îngerească de sus
Ne învaţă iar condiţia iubiri lumeşti
Sigur lumina divină ne-a făurit intens
Acele destinele implementate în noi
Călăuză transpusă nouă sui-generis,
Pesemne şi astăzi noi ăştia minusculi
Mai bâjbâim în penumbra prezentului,
Imagine aplicată coerent pe retină
Asta-i speranţa noastră de veacuri
Invocând consistent deviza lumini
Acea lumina de la capătul tunelului.

poezie de David Boia (29 ianuarie 2015)
Adăugat de anca petru
Votează! | Copiază!