Foi de foi

Foaie verde, libelule
Sar în hoarde cu surate
Să te roadă şi pătule
Să rămână goale toate,
Fără grâu pentru covrigi
Şi porumb de floricele...
Ciocălăi pe foc să frigi
Şi pănuş pentru pingele.

Foaie veştedă, înţeleaptă
Dăte-n colţi la furci
Ce-adună strâmba dreaptă
Să te încurci,
Să nu-ţi mai găseşti odihnă.
Pământ să fii, un gunoi,
Să-i îngraşi pe-alţii în tihnă;
Ruminante vaci şi boi!

Foaie albă, răbdătoare
De atâtea inepţii
Mâzgălite cu ardoare
De creări, de recenzii,
Scrisături şi criticaţii,
Mână-n mână la prostie,
Odăite-n laudaţii...
Igienică fi, meserie!

Foaie lungă, foaie lată
Cum te dai tot foaie eşti,
Mai stătută sau umblată,
De te-ncânţi sau plictiseşti,
Nu e vina ta de foaie
Din folclor, sau din natură...
E acelei ce se îndoaie
Ori de ban, ori spurcă gură...

Că de-i ban, e de hoţie!...
Sau mânjită... e nerozie!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!