De-a v-ați ascunselea
Trupu-i povară. Mirosul de tămâie
te tulbură și te trezești într-o biserică
plină cu oameni, înconjurând un sicriu.
Poate chiar pe fratele tău...
Mai crezi că visezi, că cei din jur sunt fantome,
că din strană răsună melodii de adormit pruncii,
iar părintele dă cu cădelnița sa de înălțimi,
sus de tot, cercetând cerul.
Nu te teme de morți, ei nu mușcă
și nu se mișcă ostentativ prin preajmă,
ci s-au oprit pentru o bucată de vreme,
întârziind asupra unui gând anume, doar atât.
E adevărat că după asta nu mai pot să revină
și stau bine ascunși printre noi,
așa ca în jocul de-a v-ați ascunselea.
Cine pe cine caută?
poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre înălțime
- poezii despre visare
- poezii despre somn
- poezii despre religie
- poezii despre promisiuni
- poezii despre muzică
- poezii despre jocuri
- poezii despre gânduri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.