În rol secundar

eu am venit să vă spun că trăiesc
nu ştiu cât de bine mă veţi înţelege
mi-am permis să croiesc din noapte
o singură pelerină
impermeabilă
fără zorzoane în stil medieval
am avut curajul să las un om de rând la intrare
el nu vede cablurile
prin care m-am conectat la întuneric
se ţine de stâlpul gardului de beton
crezând că hoţii sapă cu unelte neconvenţionale
l-am servit cu bomboane
să-i crească nivelul de zahăr din sânge
leşină foarte des când vede femei
îşi duce sentimentele
la tomberonul cu materiale reciclabile
are inima într-un pet de doi litri şi jumătate
cumpărat la promoţie
se menţine treaz după cum oscilează temperatura
ieri se topise roşul din ventriculul stâng
pulsa lângă dop
presiunea exercitată asupra cuvintelor sacre
măreşte viteza sângelui
indiferent de celula în care eşti prizonier

nu cer să mă înţeleagă
bărbatul care îmi fragmentează cearşaful
pretinzând că bucata lui de pat
are o importanţă mai mare
în ceea ce priveşte somnul

el mă vede ca pe o pâine
şi câteva bonuri de masă

poezie de Any Drăgoianu din Cutia cu nervi de oţel (2012)
Adăugat de Any Drăgoianu
Votează! | Copiază!