La revedere copilărie bine-ai venit
Copilărie cu fiecare lacrimă
mă-ndepărtezi însă rămâi
centrul intangibil al universului
merg de parcă aș lua calea lactee
în primire survolez moartea în
orice clipă de la înălțimea inimii
oriunde-aș privi Dumnezeu există
iar atunci când închid ochii neființa
dispare și sufletul aterizează pe-un
petic te iarbă dincolo de
capătul infinit
al nopții
poezie de Costel Zăgan din Elegii de trezit copilăria (17 ianuarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre moarte
- poezii despre inimă
- poezii despre infinit
- poezii despre existență
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.