În oglinzile din ape
Visez noaptea că te strig,
Că îmi ești din nou aproape
În oglinzile din ape,
Adia un dulce frig
Dar sunt singur. Casa goală
Numai eu trec ca o umbră
Dulce genele-ți adumbră
Chipul dalb pe câte o coală
Cine ne-a oprit din drum?
Unde ne e caravana?
Mirii nunților din Cana
Risipiți ca un parfum
Te mai simt. Și te mai văd
Parcă fiecare pas
Te ascunde într-un impas:
Tragedie sau prăpăd?
Parcă e doar un complot
Lângă mine ești aieve
Rădăcinile cu seve
Nu mi te-au răpit de tot
Și îmi spun că nu se poate
Simțurile să mă înșele
Când pe propria mea piele
Simt iluziile toate
Spune-mi c-a fost doar o glumă
Cum pierzi într-o gară trenul
Murmurând apoi refrenul
Toamnelor când cade brumă.
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nuntă
- poezii despre visare
- poezii despre umor
- poezii despre trenuri
- poezii despre tragedie
- poezii despre toamnă
- poezii despre simțuri
- poezii despre noapte
- poezii despre hârtie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.