Virtualul mărțișor, dăruit cu dor, scumpului meu cititor
Virtuale mărțișoare, cadouri am dat
Într-o zi cu soare, până pe-nserat.
Rămâne anul următor, să mai dăruiesc
Tot așa... un mărțișor, dar să-l tipăresc:
- Uite câte mărțișoare; cumpără-mi un mărțișor
Aș dori această floare, sau un porcușor...?
- Lasă-mă să mă gândesc, știi că sunt zgârcit
Un cadou îți dăruiesc, cred că l-am zărit...
- La ce esti un zgârcioman, ia-mi un lănțișor?
Mai trece un an, și poate că mor.
- Aoleu, ce rea mai ești, nu-ți mai iau cadou!
Râzi, și vrei să mă prostești, și gândești că-s bou?
- Tare prosticel mai ești, ești tare zgârcit
Într-o zi, mă părăsești, și nu-mi ești iubit?
- Sunt iubit, dar nu sunt prost, nu mă cicăli!
O să ne facem un rost, și ne vom iubi!
- Râdeam, uite, de-un... băiat, poate că îl știi,
Dă cu banii, și e beat, vorbește prostii...?
- Orbească, cine îl știe, este-un bețivan
Râde, de a lui prostie, este un golan!
- Uite pe cine-am văzut, ce mai faci Marine?
Într-un birt noi am băut: mi-amintesc de tine!
Taci din gură... Mihăiță, că nu mă cunoști!
Că-ți închid a ta guriță... vai, cât sunt de proști!
- Unde zici, mă... c-ai băut, de ce m-ai mințit?
Dar când bei, și ți-a plăcut, nu mai ești zgârcit?
- O, fă, stai că îți explic, eram supărat,
Rătăceam pe-aici... un pic, și m-am îmbătat!
- S-a-mbătat de supărare, de mai multe ori!
Cumpărase, cred, o floare, sau mai multe flori...
- Uite pe cine-am iubit, și-ncredere am avut:
Minți, și te-am descoperit, ce durere mi-ai făcut...
Pentru ce, tu, nu mi-ai spus, că-ți place să bei;
Unde, cadoul l-am pus, înapoi să-l iei!?...
Luați-vă-amândoi de braț, duceți-vă, vă-necați!
Urcați-vă într-un laț, și vă spânzurați!
Iar dacă, mai îndrăznești, un cuvânt să-mi zici
Mă supăr, și te trezești, peste față: plici!
- Eu mă scuzi, că n-am știut, de știam: tăceam;
Un necaz că v-am făcut, și suntem, și... neam.
*
Cel ce bea și chefuiește, casă-n viață nu va face
Într-o zi, tot sărăcește, și nu îi va place:
Tot ce el agonisește, la gunoi, va zace;
Ia aminte dacă vrei, nu iubi beția:
Tu te vei trezi că bei, și-ți pierzi căsnicia!
Orișicine-i bețivan, casă, nu va face:
Rămâne, fără un ban, și, sărac, va zace.
poezie de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense... (22 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cadouri
- poezii despre prostie
- poezii despre supărare
- poezii despre râs
- poezii despre iubire
- poezii despre gură
- poezii despre flori
- poezii despre bani
- poezii despre alcoolism
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.