N-am să stau la masa ta şi să te privesc mâncând, fără să am ceva pe farfurie, şi să mă numesc comesean. Statul la masă nu mă face comesean.

citat din Malcolm X
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine a plătit consumaţia la Cina cea de Taină? Singurul comesean cu bani era Iuda.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2012)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detaşare absolută

Stau şi privesc
Cum lumea se frământă
Cum toţi sunt trişti şi fără chef trudesc
Cum astăzi şi speranţa pare frântă...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum unii mor de foame
Cum alţii tot mai mult se îmbogăţesc
Cum pe Pământ sunt mii şi mii de drame...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile încet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se cheltuiesc
Cum unii au ajuns doar os şi piele...
Stau şi privesc.

Stau şi privesc
Cum mulţi se nasc şi mor
Cum alţii fără niciun rost trăiesc
Cum viaţa trece iute ca un nor...
Stau şi privesc.

poezie de Octavian Cocoş (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caricaturistului Al. Clenciu după ce "mi-a făcut figura"!

Un comesean m-a atacat,
Aseară, când sfârşii banchetul,
Şi-atât de crunt m-a maltratat
C-aproape semăn cu... portretul!

epigramă de Ion-Larian Postolache din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâncând şorici cu Statul paralel

Voi invocaţi cā Statul paralel
Aruncā România la gunoi?

Dar acest stat nu sunteţi, oare, voi,
Conduşi fiind de-un individ tembel,
Ce-şi are Teleormanu-n portofel?

Voi invocaţi cā Statul paralel
Făcu din România un buboi?

Dar voi, netrebnici, cu al vostru zel,
De ce ne-aţi dus c-un secol înapoi,
Pupând în fund, de-a valma, un strigoi,
Ce-a urinat năpraznic pe drapel,
Mâncând şorici cu Statul paralel?

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorului Florin Piersic

Mare actor, mare caracter, ardelean,
Mare crai, mare boem, mare comesean...
Ce suflet, ce munte de generozitate,
Energie pozitivă, un univers de bunătate.

madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica de rugăciune

Doamne,
De ce să numesc
Lucrurile pe care ţi le cer?

M-ai întocmit să pun eu nume
Fiecărui lucru din lume,
Apoi să le stăpânesc
Pe toate anume.

Aşadar, fiecare lucru pe care-l pot numi,
Îmi aparţine. Ştiu bine.

Ce să-ţi mai cer?
Ce n-am de pe pământ?
Ceva din cer?
Mă tem că n-am cuvânt!

Lucrurile pe care le numesc
Şi ţi le cer,
Avându-le deja,
Mă tem că pier!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (28 aprilie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filosofică

Floarea STĂ în apă,
Apa STĂ în vază,
Vaza STĂ pe masă,
Masa STĂ în casă,
Casa STĂ pe Terra,
Dar Terra se află
De la origină,
În dublă MIŞCARE
Şi-n EXPANSIUNE,
Cu Calea Lactee
Şi cu Universul,
Odată cu casa,
Iar casa cu masa
Şi masa cu vaza
Şi vaza cu apa,
Iar apa cu floarea,
Care nu mai STAU,
Ci STAU în MIŞCARE,
MIŞCAREA-n REPAOS,
REPAOSU-n MIŞCARE,
Deci... TOTUL SE MIŞCĂ,
Atuncea când STĂ
Şi STĂ când se MIŞCĂ,
Dar noi nu simţim.
La fel şi în lume,
La fel şi în viaţă,
Tăcerea-i... Vorbire,
Vorbirea-i... Tăcere,
Mersul e... şedere,
Şederea e... mers,
Mâncatu-i... răbdare,
Răbdatu-i... mâncare,
Căderea-i... urcare,
Urcarea-i... cădere,
Curgerea e... stare,
Statu-i... curgere,
Moartea e... trăire,
Trăirea e... moarte.
Astfel putem spune
Că în Univers,
E ceva şi nu e,
Omul nu percepe,
Dar s-o lămuri
Când va STA... MIŞCAREA.

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sexy troc

Păi norocul meu e statul
nici atât n-am priceput
îmi dă stele-mi face patul
şi m-adoarme surdomut

Nici atât n-am priceput
de unde răsare luna
am dreptul la un sărut
dacă-s Iuda-ntotdeauna

După ce răsare luna
îmi dă stele-mi face patul
o tăcere-mi ia plus una
o norocul meu e statul

În sfârşit cine pricepe
statu-i calul între iepe

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 august 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ursuleţul

Rătăcit în toamna gri din pădurea întristată,
stă un puişor de urs, fără mamă, fără tată.
Doi ogari şi-un vânător, lacomi, răi, ca scoşi din minţi,
isprăvind un joc murdar, l-au lăsat fără părinţi.

Mic, cuminte, ne-nţărcat, habar n-are ce-l aşteaptă!
Tot ce ştie-acuma e c-ar bea lăptic-o găleată.
Plânge peste el stejarul şi îl mângâie cu frunze,
ghinde cu pălăriuţe şi-amintiri de buburuze.

Obosit şi-nfometat, aţipeşte şi visează
că stă la o masă mare şi pădurea-l ospătează.
Masa e o buturugă şi-o veveriţă 'i-ntinde
un menu cu bunătăţuri, preparate doar din... ghinde.

Ursuleţul se-ntristează şi începe să scâncească...
Se întreabă ce va face? Fără lapte, cum să crească?!
Şi, frecându-şi ochişorii, glasul mamei, clar aude:
" -Dragul meu copil, poţi creşte, mâncând numai ghinde crude!"

Picături de ploaie deasă şi măruntă îl trezesc.
Timpul, ghinda şi stejaru-i stau alături şi-l păzesc.
Începe a mânca ghindă, trebuie să se hrănească!
Laptele lipseşte...'i vineri! Tocmai bine,-o să postească!

Dar ce bună este ghindaaa! Duuulce ca mana cerească!...
"-Mamă, ai avut dreptate! Dumnezeu să te-odihnească!"
Lacrimile-i curg şiroaie, doru-i sapă răni adânci...
Privind înspre cer, întreabă:" -Dragă mamă, şi tu plângi?!"

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O masă şi patru scaune

mama, tata şi doi pici dar tu ce cauţi aici?

imaginea normalităţii se rezumă la bucătărie, acolo unde eşti doar tu
fără ifose, ascunzişuri sau imfatuări.
şi de cele mai multe ori
aici ai să găseşti o masă şi patru scaune
indiferent de sufletele ce se perindă şi de amăgirile restante
masa tăcerii e singura masă
la care are loc întruparea credinţei
dar ea e unică
la masa noastră e un scaun gol de când am plecat puţin
dar ceilalţi se prefac că nu observă
şi de fiecare dată tacâmurile cad în transă
mama, scaun, cei doi pici
oare ce caut pe-aici?

sufletul omului e ca mâncarea aburindă

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ceaiul a fost gata, am vrut să mă apropii de masă, dar Bessie îmi spuse să stau liniştită, cu acel ton poruncitor pe care-l cunoşteam atât de bine. Voia să stau lângă foc; pusese în faţa mea o măsuţă pe care se aflau o ceaşcă şi o farfurie cu pâine prăjită; apoi mă aşeză întocmai ca altădată pe un scaun şi-mi dădu dulciuri exact aşa cum făcea pe vremuri cu cele pe care le şterpelea pentru mine. Am zâmbit şi la fel ca odinioară, m-am supus.

citat celebru din romanul Jane Eyre de Charlotte Bronte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am drept să stau

N-am drept să stau, nici să privesc în urmă,
cât am un steag şi un duşman înrăit —
nu-n perii albi şi-n viaţa ce se curmă,
ci-n jertfa mea se-arată cât am trăit.
Vrăjmaşii vin năvală ne-ntreruptă,
hotarul lor se-ntinde an de an
şi rând pe rând cei buni căzură-n luptă
cu fruntea sus, cu faţa la duşman.
Tot mai grăbiţi trec anii înainte
şi-s tot mai rari vitejii luptători;
în loc de fraţi îmbrăţişăm morminte,
jelim pe steaguri fără luptători.

N-am drept să stau, nu m-ar primi la moarte
nici în pământ şi nici în cer ai mei,
de n-aş lupta să treacă mai departe
solia lor, cum au adus-o ei.

N-am drept să stau, o torţă-mi fac fiinţa,
arzând, s-arăt pericolul străin,
să pot trezi eroic conştiinţa
în toţi ai mei câţi sunt şi câţi mai vin.

Când voi vedea că-nfrânt păcatul zace
şi-ai mei uniţi că merg desăvârşit,
abia atunci voi şti şi eu că-n pace
am drept să merg spre-odihnă, liniştit.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Se vorbeşte intens de statul manipulator, de statul omniprezent în viaţa personală a cetăţenilor, de statul subteran şi statul poliţienesc, dar în esenţă, statul s-a privatizat nemaiinteresându-l apărarea intereselor publice şi asigurarea securităţii cetăţenilor. Persoanele din mediile afacerilor private atacă statul ca organizaţie complexă publică, însă statul este dominat de entităţi private în majoritatea ţărilor lumii."■
☆Ariadrian Ibiş

Adrian Ibiş în Adrian Ibiş în Cartea "Inyelligence. Studii de securitate", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasă verde

Te voi săruta pe frunze,
Pădure, mireasă verde
Şi pe toate numai buze
De fecioară le voi crede.

Şi te voi fura deseară
Şi te voi ascunde-n tine,
Ca să vină să te ceară
Pădurarul de la mine.

El are şi-o puşcă
Mereu încărcată
Şi-un câine ce muşcă
Şi-un câine ce latră
Şi masă şi casă,
Dar n-are mireasă.

Eu n-am nicio puşcă
Şi n-am nicio cuşcă
Şi n-am nicio masă la care să stau,
Dar am o iubire
Cu frunza-n privire,
Pe care n-o dau.

poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măria Sa, Ţăranul

Ţăranul face şi tace,
Plămădeşte aluatul;
Şi statul ştie ce face,
Statul este cu... luatul!

epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mese

Bogaţii lumii au tot ce-şi vor
De sărbători pe masă;
Nu se compară "masa" lor
Cu marea... "masă"!

epigramă de Iulian Bostan din suplimentul de umor "Buzunar" (2008)
Adăugat de Iulian Bostan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teroriştii de astăzi nu doresc să se aşeze la masa negocierilor. Ei vor să distrugă masa şi pe cei care stau în jurul ei.

citat din R. James Woolsey
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu poezie în farfurie, mintea prinde energie şi inima se umple de bucurie; cartoful devine fabulos de gustos, varza - a bucătăriei miraculoasă crăiasă, mămăliga - o împărăteasă la a prieteniei masă, iar ciorba călduroasă face digestia mai uşoară şi după-amiaza mai frumoasă.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Din a bărbatului coastă,
Zămislită a fost... ea,
Unii o numesc Năpastă,
Alţii o numesc Nevastă,
Sau mai simplu... Femeia!

E un rău ce face bine,
Nu se poate fără... ea,
Pelin cu miere de-albine,
Spinul cu petale fine,
Sau mai simplu... Femeia!

Că-i soţie, mamă, noră,
Totu-i pustiu fără... ea,
Cumnată, mătuşă, noră,
Soacra acră ce ignoră,
Sau mai simplu... Femeia!

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar nu poţi să fii un om de ştiinţă dacă ignoranţa îţi provoacă disconfort, pentru că oamenii de ştiinţă trăiesc la graniţa dintre ceea ce este cunoscut şi necunoscut în cosmos. Este foarte diferit de felul în care ne descriu jurnaliştii. Atât de multe articole încep aşa: "Acum oamenii de ştiinţă trebuie să se întoarcă la masa de lucru." Este ca şi cum noi am sta în birourile noastre, cu picioarele pe masă, comportându-ne ca şi cum am fi stăpânii universului şi dintr-o dată spunem: "Ups, acel om a descoperit ceva!" Nu. Noi suntem tot timpul la masa de lucru. Dacă nu eşti la masa de lucru, nu faci descoperiri. Nu eşti un om de ştiinţă; eşti altceva. Pe de altă parte, publicul, pare să ceară explicaţii concludente în timp ce sar fără ezitare de la afirmaţii de o ignoranţă cumplită la afirmaţii de o siguranţă absolută.

citat din Neil deGrasse Tyson
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!