Lui Dan Laurenţiu

Dan Laurenţiu, bard de gust
(Steaua lui pe cer se suie),
In Iaşi o să aibă bust
Şi în Bucureşti... statuie.

epigramă de George Lesnea din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia care şi-a făcut statuie

Cu "bronzul" ticluit din viaţă,
În joc punându-şi bunul gust,
Arama şi-o dădu pe faţă -
Că-i trebuia şi pentru bust.

epigramă de Dumitru Munteanu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statuie

Pe soclu şi un bolovan se suie.

monostih de Gheorghe Leu din Punctul pe i (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nora îi ridică soacrei statuie

Îi face o statuie,
O pune sus pe soclu,
În slavă să o suie,
S-o vadă cu binoclul.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statuie în viaţă

Fiind omul care "suie",
Îşi dorea şi o statuie...
"Scara" i-a alunecat
Şi în gips s-a îmbrăcat...

epigramă de Constantin Enescu (3 februarie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A nins la Iaşi

Cât a nins în Iaşi de-aseară!
Statuile au cuşme mari,
E albă namila de gară
Şi fulgii tot se-nvârt,
Şi are fire lungi de gheaţă
Miliţianul în mustaţă.
E troienită şi portiţa
Şi streşinile-au îngheţat
Iar fumu-ţi suie drept codiţa
Ca un motan înfuriat,
Căţelul mârâie şi-njură
Şi prinde câte-un fulg în gură.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bust

Mă bate gând să-mi fac statuie,
Să mă torn singur moştenire
În ipsos, bronz cu aurire
Să strălucesc ca o momâie...

... Să pot fi martor la ce vine,
Bun chiar de luat şi dat în cap
Să mă răzbun şi eu satrap
Pe ce cunosc sau pe-orişicine.

Chiar mă gândesc de sunt robust
Să rezist cap să-mi pun în formă
Şi să-mi fac rost de-o uniformă
Ca să am aerul de-un bust...

Să fiu şi eu un pic August;
Nu aşa mare... mai îngust!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi trebuie statuie. Mă mulţumesc cu un bust, ca să nu mă poată lovi posteritatea sub centură.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decât să mă forţez să-i fac altuia statuie, mai degrabă mă străduiesc să-mi ridic mie un bust.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echipei Steaua Bucureşti (finalista C.C.E. '89)

Steaua cum se vrea distinsă
Până aici a strălucit
Doar Van Basten şi cu Gulit
O trecură în eclipsă.

epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui George Lesnea

S-ascult pe Lesnea-n epigramă
N-ar fi, în fond, grozavă dramă;
Durerea-i alta şi mă curmă:
Îmi cere şi să râd la urmă!

epigramă de George Vasilescu din Palatul de Justiţie (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că trebuie spus adevărul despre ea, un adevăr fără cusur. Stelei Popescu ar trebui să i se ridice o statuie sau un bust în holul teatrului.

citat din Draga Olteanu Matei (noiembrie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă uit

Mă uit la dumneavoastră
Privind chelia cum se suie
Şi zic că, pentru tagma noastră,
Sunteţi modelul de... statuie.

epigramă de Ion Grosu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexamdru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui parvenit care şi-a făcut singur statuie

Pe bust, inscripţia ce-o are
Relevă adevărul crunt:
Degeaba-ţi este contul mare,
Când ai un caracter mărunt.

epigramă de Grigore Chitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou

O damigeană, amurg de toamnă,
O damă împlinită-n bust,
Şi Michiduţă ce mă-ndeamnă
Din ambele, pe rând, să gust.

epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru nemurire

Recent mi-am comandat un bust
La un artist, un tip faimos,
Nevasta -chestie de gust,
L-ar vrea de la buric în jos.

epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politicieni la Tabăra de sculptură Măgura-Ciolanu

Îi văd cum în poiană suie
Fripturişti, cu tot elanul;
Unii vor câte-o statuie,
Alţii vor numai... ciolanul!

epigramă de Viorel Frîncu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţul

În loc de-a-i ferici atât
Pe-acei ce-n viaţă-şi fac statuie,
Întreabă-i cât s-au coborât,
Dorind pe soclu să se suie.

epigramă de Mircea Trifu din Unde nu e cap, e vai de picioare (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine-înţeles, depărtarea dintre Iaşi şi Bucureşti e prea mică, deci e prea mică şi deosebirea de latitudine, pentru a se observa de oricine stelele ce se lasă pentru Iaşi mai în jos, în spre sud; dar, între cerul Berlinului sau al Stockholmului şi acela al Bucureştilor, deosebirea se simte mult. Polara e mult mai aproape de zenit pentru cei din Stockholm, de pildă, însă în schimb sunt multe constelaţii sudice, pe cari cei din Stockholm nu le văd, pe când pentru noi sunt ridicate mult de-asupra orizontului.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre la Iaşi

Aud pe-aici, pe lîngă mine paşi
Vin voci străvechi să cînte şi să mustre,
Un paradis e îngropat la Iaşi
Sub străjuirea umbrelor ilustre.

Vin voievozi cu degete subţiri
Un stins condei îşi plînge arabescul,
Ceva ce va-ntîmpla la Convorbiri,
Apare un poem de Eminescu.

Alecsandri va regăsi discret
Durerea şi misterul din talangă
Şi lîngă umbra marelui poet
Va creşte metafizica lui Creangă.

Ceva inexplicabil e aici,
În pietre, chiar, e-un magnetism frenetic,
Dicţionaru-i pus a se îndulci
Cu miere sacu-şi coase orice petic.

Sînt clipe, uneori, sînt zile chiar,
Cînd vin fantomele de cai în tropot,
Atunci Moldova toată-i un altar
Proteguit de fiecare clopot.

Întregul Iaşi e desenat frumos
Şi orice pas al frunzelor rămîne
De parcă, el e dintr-un nobil os
Biblioteca Patriei Române.

Arhitectura lui e de amurg,
E o chindie fiecare casă
De-atîtea umbre ce din vremuri curg
Întregul Iaşi e-o noapte luminoasă.

Aici un tei ajunge împărat,
Şi o bojdeucă intră în legendă,
Aici, pereţii au încorporat
O stare genială permanentă.

Aici, mai dulce curge vinu-n teasc
Şi om mai bun ca moldoveanul nu e
Aici, chiar şi copii cînd se nasc
În faşă au proiectul de statuie.

Eterni sînt toţi în fiecare zi
De struguri veşnici fumegă povarna.
Ca o-nflorire de mitropolii
Îşi regăseşte ziua sfîntă iarna.

E ziua de unire dintre fraţi,
Cînd Iaşul a ales cu bărbăţie
Decît fruntaş între înstrăinaţi,
Mai bine-al doilea-ntr-o Românie.

De ce-au ales nu Iaşi, ci Bucureşti,
În fond, întregul Iaşi era un templu?
Voi, clăditori ai soartei româneşti,
Purtarea Iaşului e un exemplu.

Şi umbrele ilustre care vin
Să scuture de orice rele piatra,
Încuviinţează pasul spre destin
Şi laudă acestei patrii vatra.

Şi mai ştiau acei ce-au acceptat
Că Iaşu-i Iaşi, că nu-l sfarîmă timpul,
Că zeii unui neam neînfricat,
Aici la Iaşi şi-au hotărît Olimpul.

poezie celebră de Adrian Păunescu din volumul Locuri Comune, Editura Albatros 1986
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regrete tardive

O damă împlinită-n bust
Spre dulci păcate mă îndeamnă,
Dar, când din fructul ei să gust,
Era târziu, era şi toamnă.

epigramă de Ioan Fârte
Adăugat de Ioan Fârte
Comentează! | Votează! | Copiază!