Veşnicie

Priveşte-mă o clipă-n efemerul
Zăpezilor din iernile trecute
Mai cantă-mă prin gânduri în silabe
Şi uită-mă-n poeme neştiute

Atinge-mă tăcut prin nemurirea
Ce doarme în morminte liniştită
Trezeşte-mă la neodihna vie
Din praful vremii, veşnică iubită

Te voi urma pe mare în derivă
În naufragiul boţului de tină
Noi, două stele în înaltul zării
Pe cerul nopţii candidă lumină

Priveşte-mă o clipă-n efemerul
Zăpezilor din iernile trecute
Te voi păstra în gânduri totdeauna
Plângându-te-n poeme neştiute

poezie de Andreea Nemerovschi
Adăugat de Andreea Nemerovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeme se nasc

Poeme se nasc şi nicicând nu mor,
Din gânduri o mie bine aşternute,
Din dragoste pură şi lacrimi ce dor,
Poeme se nasc, sublime, tăcute.

Cel care simte în suflet iubirea
Ş-apoi o transpune în versuri pe foi,
Acela-i ce poartă veşmânt nemurirea,
Prin versul ce-a curs din inimă, ploi.

Poemul mi-a fost amantă, soţie,
Am trăit iubirea, mi-a fost şi trădată,
Mereu cât trăiesc respir poezie,
Poeme se nasc şi nu mor niciodată!

poezie de Răzvan Isac (28 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri rebele

Îmi vii dintre gânduri ca valul din mare
ce mângâie plaja-n şiraguri de spume,
trezindu-mi în suflet fiori fără nume,
iar inima-n piept mi se zbate mai tare.

Te leg cu privirea de gânduri ţesute
în vasta reţea de dorinţe nebune
închise, vremelnic, din rostul de-a spune
că vor să te ducă în lumi neştiute.

E blândă privirea-ţi ce-n mine se pierde
şi-n voia iubirii se lasă purtată,
e-o dulce lumină prin ea strecurată,
ce gânduri rebele ar vrea să dezmierde.

Te pierzi, pentr-o vreme, în dulce visare,
reţeaua-i cuprinsă în nori de furtună,
apar năluciri dintr-o lume străbună,
iar tu, vii din gânduri ca valul din mare.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveşte-mă

Prefă-te într-o dimineaţă şi tu că mă iubeşti,
Prefă-te doar puţin, cum te prefaci demult
Şi-n dimineaţa ceea, când torni cafea în ceşti,
Priveşte-mă în ochi şi-apoi am să te-ascult...

Priveşte-mă în suflet şi minte-mă frumos,
Aşa cum m-ai minţit de multe ori probabil,
Sau spune-mi adevărul chiar dacă-i dureros,
Chinuitor şi cinic şi crud şi lamentabil.

Şi-ai să mă minţi frumos în dimineaţa grea,
Şi-am să te strâng la piept pentru ultima dată,
Cu ochii tăi frumoşi, prin aburi de cafea,
Priveşte-mă în suflet cum n-ai privit vreodată...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imn vieţii

Ne-atrage veşnic Marea
din marea Neuitării
Ne-atrage Depărtarea
din depărtarea Zării

Ne-atrage veşnic Cerul
din cerul Amintirii
Ne-atrage Efemerul
din efemerul Firii

Ne-atrage Nenăscutul
din tot ce e născut
sau Nerecunoscutul
din ce e cunoscut

În tine e Poetul
În tine Poezia
În tine e Profetul
În tine Profeţia

În tine e Rostirea
În tine Nerostitul
În tine e Gândirea
În tine Negânditul

În tine Căutarea
În tine Nepătrunsul
În tine Întrebarea
În tine e Răspunsul

Nimic în neschimbare
Nimic nestătător
Nimic în neaflare
Nimic neştiutor

Ascunsă-i Amintirea
în ce-i necunoscut
Ascunsă-i Nemurirea
în ceea ce-i pierdut

Găseşte Adevărul
în ceea ce-i uitat
Doar El, Cunoscătorul
a tot ce e creat.

poezie de Elena Liliana Popescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scenariu de viaţă

frământ entuziastă în coca nopţii stele
sa dospească în tihnă pâinea de lumină
dulci clipe de visare-s căutările mele
eu mi-am ţesut credinţa pe o etamină.

gânduri mă frământă ca pe un aluat
să crească în mine pronia cerească
am avut în viaţă un destin minunat
sufletul a ştiut lumea s-o iubească.

voi lăsa în urmă roiuri de poeme
stoluri de vise să zboare peste munţi
poveşti neţărmurite despre trăiri boeme
cu iubirea mea pentru îngeri şi sfinţi.

dar până la final mai e destulă vreme
să cuceresc cerul cu gânduri cuminţi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Gânduri senine
În clipa ce vine.
Gânduri de stele
În visele mele.
Gânduri sirene
Peste un car de vreme.
Gânduri curate
În lacrimi săpate.
Gânduri şuvoi
Între mine şi voi.
Gânduri vărsate
În viaţa-ne toată!
Gânduri năluci
În arşiţi de lunci.
Gânduri bizare
Între o lună şi-o mare.
Gânduri străine
În vremea ce vine.
Gânduri fierbinţi
Între rude, părinţi.
Gânduri rebele
Între o lume şi stele...
Gânduri frumoase
Acasă, la masă!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţinutul zăpezilor albastre

A îngheţat din nou lumina la ferestre,
Un ger al veşniciei s-a cuibărit în ea,
Împrumut speranţa zăpezilor albastre,
Să-mi împletesc din vise albastru corp de stea.

Îmi ninge peste suflet cu amintiri virgine,
Ninge într-un amor etern cu infinitul...
Iar în singurătatea zăpezilor cianine,
Doi îngeri îşi împart în taină răsăritul.

E amorţit pământul în zilele de plumb,
O umbră se închină, pe deal, la vechiul schit,
Doar zorii îmi zâmbesc, nu vor nimic în schimb
Şi mă apasă dorul sub cerul învechit.

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri care nu ruginesc

corăbii de gânduri străbat vaste oceane
în portul cu poeme am poposit şi eu
fantezii febrile fac scufundări în mărgeane
icoane de lumină mă ghidează la greu.

ştiu că rugăciunile vindecă pământul
când Dumnezeu ascultă dorinţele noastre
gânduri evlavioase primenesc cuvântul
să zboare prin ceruri ca păsări măiastre.

largi voaluri de lumină suflete înveşmântă
nimeni să nu se simtă golaş şi stingher
spiritul meu în cer şi noaptea se avântă
în murmurul stelei tristeţile pier.

lupt cu bătrâneţea nu mă las înfrântă
nu vreau să ruginească speranţa de fier.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveşte-mă

Priveşte-mă şi-atinge-mă în noapte,
Alintă-mă cu palmele-ţi de foc,
Venii pribeag, cu dor de buze coapte
S-arunc în tine patimi şi noroc.

Lasă-ţi destinu-ncet să mă cuprindă
Şi mă răstoarnă-n patul ca un vis,
Când plopii vor s-alunece în tindă,
Nimic din tine... nu mi-e interzis.

Ascunşi sub gene, ochii tăi, mă cheamă,
Să m-adâncesc în trupu-ti îngeresc,
La vremea când culcată-i orice teamă
Şi când doar stelele... ne mai pândesc.

Priveşte-mă şi strânge-mă-n tăcere,
Din mine fă izvorul tău vrăjit,
Fiorul ce te scaldă în placere,
Răscolitor prin trupul tău sfinţit.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânt în eter

vânt în eter tu mă seci,
prin surpatele gânduri,
prin iernile reci
tu te guduri
şi pleci.
mă laşi rece ca mare-n furtună
petrecându-ţi sufletu-n mine
c-o poftă nebună.
ai trimis peste mine
numai jivine,
corabia în derivă deacum
se va zbuciuma zadarnic,
zeul furtunii pe drum
e mult mai harnic.
se rostogoleşte în spaţiu
mireasma visului
plin de nesaţiu,
se depărtează
de ochiul cuprinsului
şi de amiază.
drumuri fără vânt,
parcurse ferice
cu doruri şi cânt
unde mai sunt?
că luna noptilor
nu mai e lună,
stelele
nu mai sunt stele,
veghea omeneasă
o umplură
cu plânsul străvechi
plin de ură.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (2 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce spui că mintea nu e lăsată de la Dumnezeu? Este efemerul o parte a eternului? Sau Eternul este complet liber şi etern întreg deci fără părţi? Eternul nu cunoaşte efemerul după cum efemerul nu poate cunoaşte infinitul etern!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveşte-mă

Priveşte-mă fără a spune un cuvânt
şi-mi voi da seama că uneori privirea
spune mult mai mult decât orice vobă.
Priveşte-mă astăzi că poate mâine
îţi vei pierde speranţa către absolut
şi-mi vei putea spune cât de greu este
să-mi vorbeşti fără cuvinte,
să mă priveşti fără a mă vedea
şi să-mi spui vorbe dulci
fără a mă face să-mi pierd capul.
Priveşte-mă şi vei vedea
cât de frumos este
să fii privit cu dragoste
de mine.

poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între gânduri

lumina zace într-un colţ
mi-e sufletul ros de gânduri târzii
la răscruce de zboruri
cer timpului odihnă să scriu
în adâncul clepsidrei noi începuturi
aşteptând zorii de apă
plutesc pe aripi îngheţate de foc
decojesc tulpinile lumii
să fiu frunză la umbra nucului bătrân de acasă
sunt stâncă a zilei nesfârşite
să şterg pleoapele umede ale nopţii
sunt marea rătăcită în ceaţă căutând veşnicia chemării
mă ridic umil şi stingher
strivind sub paşi umbra uitată
clepsidra e goală
măsoară umbre trecute
sfărâmat între gânduri
ascult ecoul clipei ce trece
mă arde atingerea Ta
cu paşii mă plimb prin izvoare de humă
să învăţ să scriu pe boltă silabe de taină
înnodând în zori pământul cu un surâs
urcând pe trepte spre pânze ce ard într-o zare
sunt vuietul lumii în amurg
sunt lacrima mulţimii în ceaţă
sunt glasul ce ţipă sfredelind necuprinsul
sunt valul ce îmbrăţişează femeia
sunt fluture îmbrăcat în lumină

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul timpurilor neştiute

Noi, când ne-am sărutat? Nu-mi amintesc
De-a fost la început, de-a fost în vară...
Sărutul nostru, tandru şi firesc,
A fost când ne-am privit întâia oară?

Îţi aminteşti ce simplu, natural,
Acele buze şi-au unit dulceaţa
În spaţiul devenit atemporal
Când, în sărut, simţeam, eternă, viaţa?

Mai ştii cât a durat? Eu nu mai ştiu
Şi nici nu vreau, dar cred că-n veşnicie,
De-ar fi la fel sărutul, de-ar fi viu,
Ne va-nsoţi. Aşa aş vrea să fie!

Iar de va fi atunci cum a mai fost,
Înseamnă că, prin vieţile trecute,
Era mereu cu noi, era al nost'
Şi-n timpurile noastre neştiute.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis cu poetesa dragă

Citeşte-mi doar poeme despre noi
Iubito-n seara ultimei ninsori...
Să numărăm, frumos, până la doi
Că ne-au venit zăpezi de sărbători.

Doar amintiri prin focul multor gânduri,
Doar emigranţi prin vifor şi ninsoare ;
Cu ochiu-ţi roşu, cuvintele din rânduri
Le trece-n vraja rece a clipei viitoare.

Talazuri de ninsori ne ducă-n infinit
Să ne sfinţească iarna-n noaptea vieţii-
O binecuvântare caldă, la sfârşit
Să mai cerşim şi noi, ca unii, ca poeţii.

Sub avalanşe stranii ne curgă înserarea-
Vom adormi-n săruturi sub zăpezi...
Ne va cuprinde puţin şi-nfrigurarea,
Dorul de Cetate şi dorul de livezi...

O să ne pierdem prin neaua sângerie
Cum s-au pierdut destui cu faptul lor divers-
Un ultim, rece, nou poem vom scrie
Sub avalanşa grea, mai mult din mers.

Vor scrie mulţi, că undeva, prin Apuseni
Cuprinşi doar de-a zăpezilor beţie,
O avalanşă ne-a târât pe sub buşteni
Şi ne-am sfârşit... scriind o poezie...!

poezie de Eugen-Emil Coţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul din Oglinzi

Ajută-mă să-mi înfrânez iubirea, când dorul face-n sufletu-mi popas
Şi-mbracă-mă cu fericirea de-a nu-mi lua niciodată bun rămas.
Priveşte-mă cu ochii luminaţi şi uită-n palmea mea nefericirea,
Păgâni să fim, de lumea ta uitaţi, când tu eşti pentru mine nemurirea.
Şi braţ la braţ mergem în vise şi-n gânduri, suntem împreună
Şi sufletu-mi cu patimi stinse, atâta dor nebun adună...
Parfumul florilor de crin şi raza soarelui fierbinte
Sărutul dulcelui venin ce e menit să mă alinte.
Ajută-mă să cred în noi, sfărâmă zidul depărtării
Şi de vom fi de lacrimi goi, te rog să nu mă dai uitării.
Rămâi doar cerul meu cu stele şi mângâierea mea târzie,
Alungă-mi temerile grele din boarea vântului ce-adie.
Şi ceartă-mă cu glasu-ţi blând, străină de-ale lumii-mpotriviri
Trecutu-mi fad şi îngropat, în ale vieţii rătăciri...
Rămâi cu mine, o lumină blândă, din rugăciuea nopţilor de vară
Pe geana somnului plăpândă, emoţia ta de-odinioară.
Când nu ştiam că-mi va fi dor, n-am îndrăznit să te opresc
Senină îmi zâmbeşti uşor, nici nu cutez să te privesc.
Ajută-mă să am putere, să-nvăţ să zbor, s-ajung la tine
Să fii tu marea mea avere, comoara ce-o păstrez în mine
Şi iartă-nalta îndrazneală de a te-nchide-n al meu suflet
Te-ating cu veşnică sfială, din umbra unicului umblet
Dar poate va veni o vreme, când drumul ni-l vom despărţi
Te vei îndrepta alene şi eu cu jind te voi privi.
Rămâne să-ţi şoptesc o taină:
Trecutul vremii n-ai să-l poţi uita
Oricât de-ndepărtat ţi-e drumul, tu rămai lumea mea...

poezie de Andreea Palasescu (8 octombrie 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul dans

Te ţin în braţe, strâns, iubita mea,
de parcă lumea azi se va sfârşi,
iar ultimul meu gând, e de-a iubi
pân' la sfârşit, când vom putea pleca.

Te strâng în braţe într-un ultim dans
în care, pe o muzică de vis,
furând din praful în clepsidră-nchis,
las urme pe al timpului avans.

E-un ultim dans din cele ce au fost,
dar primul dintre cele ce vor fi,
şi ne vor bucura până-ntr-o zi
când vom dansa prin ceruri, cu alt rost.

E dansul nostru, azi, iubirea mea,
închide ochii, strânge-mă şi tu,
atinge-mă cu pieptul tău, sau... nu,
priveşte-mă cum o făceai cândva!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul dans

Te ţin în braţe, strâns, iubita mea,
de parcă lumea azi se va sfârşi,
iar ultimul meu gând e de-a iubi
pân' la sfârşit, când vom putea pleca.

Te strâng în braţe într-un ultim dans
în care, pe o muzică de vis,
furând din praful în clepsidră-nchis,
las urme pe al timpului avans.

E-un ultim dans din cele ce au fost,
dar primul dintre cele ce vor fi,
şi ne vor bucura până-ntr-o zi
când vom dansa prin ceruri, cu alt rost.

E dansul nostru azi, iubirea mea,
închide ochii, strânge-mă şi tu,
atinge-mă cu pieptul tău, sau... nu,
priveşte-mă cum o făceai cândva!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Priveşte-mă, sunt cel ce prinde vise,
Cu palmele întoarse către cer,
În plete, ca podoabe, gânduri ninse,
Iar recea-mi judecată, un hanger.

Te regăsesc pe firul vieţii mele,
Suntem maeştri-n camera cu-oglinzi,
În alte universuri paralele
Mă tot priveşti şi mâna mi-o întinzi.

Spre ochii tăi fug gândurile mele
Şi mă socot să fac spre tine-un pas,
Să te-ntâlnesc în punctul din poeme,
'n eternitatea care ne-a rămas.

Te simt acolo ca pe-o primăvară,
Ce-şi scutură-n-spre mine albe flori,
Chemându-mă cu ploaia milenară
Să-ntinerim în fuga după nori.

poezie de Mihai Laurenţiu Stoia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luntraş pe cărările nopţii

Vâsleam pe un fluviu, prin mine, stingher,
Făcându-mi pe Styxul din gânduri cărare
Spre-un far de iluzii strivite de-un cer
Cuprins de o noapte ivită din mare.

Grăbeam spre un ţărm de-ntuneric deplin,
C-o lotcă atrasă de-o vagă scânteie
Rămasă alături de farul în chin
Spre-a fi, din trecut, viitorului cheie.

Prin Styxul din gânduri, vâsleam pe o mare
Şi-un cer ce căzuse-ascunzându-mi reperul
C-o noapte mai neagră ca noaptea în care
Eram şi vâslaşul, şi marea, şi cerul

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!