Plagiat!

Cin' mi-a văzut poemele-n vreo carte,
A înţeles că sunt om serios,
Dar cine le-a citit, de curajos,
A constatat, din versu-mi fabulous,
Că sunt, şi pe deasupra, încă foarte....

Şi nu-mi permit, io care-s consacrat,
La birt recunoscut, în cartier,
De-o lume rafinată şi cu fler,
Să calc pe al meu nobil caracter
Venind, aiurea-n târg, c-un plagiat...

S-o fi-ntâmplat, nu zic, s-or fi lovit,
Vreo frază, vreun catren,-două sau trei,
Căci, muza, când mă prinde în condei
Şi-ajung s-o iau, la rime, pe ulei,
N-am timp să copiez vr'un ramolit...

Aşa că, observaţi, io-s plagiat!
‘nainte chiar să scriu poemu-acel,
De-un clasic! Ce Ruşine! Ce mişel!...
Şi mă gândesc să pun mâna pe el
De nu ar fi de-un secol decedat!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plagiat

De când se poartă "doctorate",
La case mari, doar plagiate,
Om serios, cu păr cărunt,
Mă simt atâta de mărunt...

Am studiat în facultate,
Creieri tocindu-mi, pix şi coate,
S-ajung acum cu-acest sindrom,
Că-n lume-aş fi ultimul om;

Vecinii buni, de-odinioară,
Cu mine,-n lift, nu mai coboară
Şi sunt tratat de-orice amic,
De parc-aş fi om de nimic,

Şi-apoi, când merg la lăptărie,
Doar florăreasa-n colţ mă ştie,
Ţăranii-n piaţă, când apar,
Nu-mi vând nici brânză, nici mărar,

Fi'ndcă... vreo câţiva chiar mi-au spus:
Din câţi "băieţi deştepţi" sunt sus,
Niciunul... al meu doctorat,
Ai dracu', nu mi-au plagiat!

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretele meseriei

Îmi amintesc câteodată,
Din anii de ucenicie,
De-o vobă foarte-adevărată
Ce mi-o spuneau bătrânii mie,

Şi de atunci o ştiu, de-o viaţă,
Fi'nd românească de natură:
"O meserie se învaţă,
Dar totodat' se mai şi fură"!

Acuma eu, la teorie,
De nota zece-am fost mereu,
Ȋn schimb, la practică, urgie,
Păi, să mă ierte Dumnezeu,

Atâtea trucuri şi secrete
De la maeştrii mei din jur,
Cu câtă-ambiţie şi sete,
N-am fost în stare să le fur!

Căci... greu se fură-o meserie,
Că-i de tâmplar, frezor, cismar,
Dovadă e, că azi, bădie,
Un bun meseriaş e rar,

De-aia, cum văd, fără de glume,
Din Dăbuleni la Cotroceni,
Din câte meserii-s pe lume,
Cam toţi sunt politicieni,

Fi'ndcă de-un timp, în România,
C-un doctorat, chiar plagiat,
Politica e meseria
Cea mai uşoară de furat!

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea mea stă în condei

Afară-i noapte şi-i târziu;
Îmi iau condeiul, vreau să scriu,
Dar gândurile mi se-abat
Pe firu-n patru despicat.
N-am linişte, nici somn nu nu am,
Lipită stau de-un colţ de geam,
Scrutez în noaptea lungă, grea,-
Poate în zori te-aduce ea.
Târziu, pun mâna pe condei
Tot iscodind veun nou temei.
Vorbele-mi vin cu greu şi pier,
Îmi arunc ochii către cer
Şi-o muză mă sărută blând,
Trimiţând gânduri după gând
Şi nu-mi mai pasă nici de zei,
Puterea mea stă în condei!
Când vorbele se năpustesc
Le iau la rând, le iscodesc,
Într-un catren le-adun, în snop,
Chiar de vreun vers rămâne şchiop.
Şi-adun catren după catren
În manuscrisul meu peren,
Cântând iubirea-n poezii,
Din asfinţit în zori de zi.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă medicală

S-a întâmplat o chestie ciudată,
Cu-o fetişcană, nu cred că o ştiţi,
Naivă, dar la trup bine dotată,
De şaişpe anişori neîmpliniţi:

Cum se făcu, dintr-un motiv, adică,
Avea fetiţa greţuri şi, ciudat,
Facuse chiar şi-oleacă de burtică,
Poftind la orişice era murat,

Aşa că mă-sa, fără protocol,
De panică şi... nu mai zic, mister,
A dus-o pe copilă la control,
La doctorul din colţ, din cartier,

Care, într-o clipită, de infantă,
Privind-o-adânc, a concluzionat:
"Fetiţa dumneavoastră e pregnantă,
Cam... patru luni jumate io i-am dat"...

"Pregnantă?! "– sări mă-sa – "Fiica mea,
La noi în casă n-a fost c-un bărbat!
Şi nici măcar o dat', de când e ea,
Pe străzi aiurea-n noapte n-a umblat!"

"Aşa e mamă, ai dreptate, zău!"
Sări şi juna – "Cum s-o fi-ntâmplat,
Căci pot chiar să şi jur, de când sunt eu
N-am sărutat măcar vreun bărbat!"

Confuz, sărmanul doctor, imediat
Deschise larg fereastra, s-a crucit,
Şi-apoi, privind spre cer, exasperat,
Căta, parcă, ceva în infinit,

Ca dup-un ceas (fi'nd blonde, nu-i bizar!)
Îl întrebară pline de mister,
În timp ce se zgâiau şi ele-afar':
-Este ceva-n neregulă pe cer?!

-Nu e nimic, doar că, aşa ceva,
Ultima oară când s-a întâmplat,
La răsărit a apărut o stea,
Şi-apoi, trei înţelepţi pe înserat.

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, păcătosul...

Păcătuind şi mult şi bine,
Chiar Lui, în bolta sa cerească,
O pată i s-a pus pe mine...
Vrând aspru să mă pedepsească.

La început mi-a dat femei,
Ce de parale m-au tapat:
Neveste am avut vreo trei...
Amante, n-am mai numărat...

Să nu fumez, să nu fiu beat,
Să mi se-acrească vinu-n beci,
Iar de-o să duc femei în pat,
Să fie cu picioare reci.

Mi-a luat tot părul de pe cap,
Că nu-s frumos şi nici slăbuţ,
Dar compensând c-un handicap...
Să dau mereu din lac în puţ.

Mi-a dat obstacole, poveri,
Prieteni ce prin dos lovesc,
Doar sărăcie, nu averi,
Ba m-a forţat să şi gândesc.

M-a obligat să fiu citit,
Să fac juma' din viaţă şcoală,
Şi pân' la urmă s-a gândit
Să-mi dea pedeapsa capitală.

S-a răzbunat fundamental,
Găsind şi o perversă cale:
Să scriu, fiind un imoral,
Doar fabule cu trei morale!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorist consacrat

Izbutit, orice catren,
O trăire, un îndemn,
Ne înfăţişează-o faptă,
Ideală, dar şi-o poantă,
Creată intuitiv;
Asta-i dar meditativ!

Luminat e de-un surâs,
Atunci când e prezentat,
Umoristu-i consacrat...
Rime ce provoacă râs,
Izbutite prin cuprins,
Având ţinta lor anume,
Neuitate vor rămâne.

acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul meu

Dragii mei, v-o spun cinstit,
Ştiţi, nu umblu cu perdea,
Cucul meu s-a ramolit,
Martoră-i nevastă-mea;

Singurul cadou primit
De la tata, când mi-a spus,
"Fii, băiete, mulţumit
Că pe lume te-am adus!";

Vin aseară prăfuit,
Cum vin eu de obicei
Dup-un şpriţ mai prelungit
Cu amicii buni ai mei,

Intru-n casă ca un fur
Pe fereastră, nu port chei,
Ce să vezi, aud, v-o jur,
Cântând cucu' ora trei(!)

Că uitai ca să vă spui
Doar un amănunt, parol,
Cucu-l am la ceas, în cui,
Pe peretele din hol;

Pe moment, isteţ cum sînt
Şi de praf şi de sudori,
Mă apuc la fel şi cânt
Precum cucu' de opt ori,

Că nevastă-mea, prin vis,
Cucu-l numară mereu,
Ştiind, mai mult ca precis
Când pe-arenă apar eu;

Nu cumva să vin târziu
Şi nici vorbă... afumat,
Pe la unşpe, mort sau viu,
Să mă aibe vrea în pat,

Însă azi, când m-am trezit,
Mă-ntrebă, să vezi belea,
Când aseară am venit?!
Sorbind dulce din cafea,

"Pe la unşpe, draga mea"
Îi zic io, nevinovat,
"Da, te cred ", confirmă ea,
"Cucu chiar l-am numărat,

Dar ceva este cu el,
Vreo rotiţă s-a slăbit,
De o vreme, nu mă-nşel,
Semne dă că-i ramolit,

Uite-aseară, a cântat
De trei ori, când ai venit,
S-a oprit şi-ncă o dat',
A cântat cam răguşit,

Apoi, de vreo două ori
A zis "cucu", a tuşit
Şi-ncă de vreo patru ori
A cântat şi-a râgâit,

Şi-n final, aşa, cu scârţ,
Greu de tot a cucuit,
După care-aud un pârţ
Foarte scurt şi gâtuit"...

Cucul meu, cadou primit
De la tata, când mi-a spus
"Fii, băiete, mulţumit
Că pe lume te-am adus!"

M-a adus, nu zic că nu,
Da' al dracu' cuc din hol
S-a prostit, auzi şi tu!...
Mă va da-ntr-o zi de gol!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beizadeaua

Stăteam la coadă de vreun ceas,
Puţin absent, de-un gând distras,
Când trece-n faţă un puştan
Cu ceafa lată, burdihan,

Şi un cercel în nas.

Şi, poate sunt eu demodat,
Căci nu-mi închipui un bărbat
În creştet cu un smoc de păr
Pe capul ras, ce-ntr-adevăr
Apare ţuguiat.

Mă rog, să nu vorbim de gust,
C-aşa e moda şi-i injust
Să-i cauţi altuia defect,
Dar să revin la subiect,
Chiar de simt un dezgust.

Când a-ntins bani pentru bilet
Un tânăr ‘nalt, frumos, atlet,
L-a tras, din faţă, înapoi,
I-a zis că este un gunoi
Şi un analfabet.

-Bă, tu cu mine nu te pui
Că scot cuţitu', te răpui!
Tu ştii cine e tata, bă?
E cel mai tare şi o să
Te cheme-n faţa lui.

-M-ameninţi? Îţi vin eu de hac!
Unde-i, acum, al tău babac?
Căci am vreo două a-ţi cârpi,
Şi preşedinte dac-ar fi,
La mine-i tot un drac!

poezie satirică de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Riposta

Vrei să mă spânzuri, vasăzică?...
Când te-am citit, în adevăr,
Îţi dau cuvântul că de frică
Mi s-a zbârlit un fir de păr!

Cum? Ţi-a venit aşa, deodată,
Netam-nesam?
Păreai un om cu judecată -
La asta nu mă aşteptam.

Te-ai supărat şi-ţi pare rău
Că-s încă viu?
Păcat că eşti de la Tazlău,
Păcat că trebuie să-ţi scriu!

Dar asta-i datoria mea:
Să dau cu zacherlină-n proşti.
Talent avem - o recunoşti.
Atunci, păzea!

Păzea, să nu dai de ruşine,
Să nu te strâng într-un sonet.
Să nu te spânzur eu pe tine
De-un epitet!

Păzea, că muza mi-i fecundă
Şi când te-oi prinde nu te scap:
Cu şapte rime pe secundă
Îţi dau la cap!

Păzea, să nu te-aştern pe-o filă
Şi-n roca unui vers masiv
Să te-ncrustez definitiv
Ca pe-o fosilă!

Păzea, să nu-ţi înfig în coastă
O epigramă ca un cui.
Să-ţi sparg în cap o odă proastă,
Să faci cucui!

Să nu-ţi arunc în ochi o stanţă
Cu versuri mici,
Să nu te ard de la distanţă
C-un hexametru ca un bici!

Şi-apoi, în hazul galeriei,
C-un vers subţire ca un ac,
Pe frontispiciul Veşniciei
Să te fixez ca pe-un gândac!

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râvnită genealogie

Îmi caut rădăcini, tulpină nu-mi pot creşte,
sau mugurele-mi caut, de este pe vreo creangă
de-un arbore, de-un Planck de punct îmi caut veste
şi partitură de-am şi mi-a fost scrisă-ntreagă.

Mă resetez cumul dintre transmiţători
din gene ce-mi cunosc, ce le-am avut aproape
-din ce-am din tată, mamă, bunici, predecesori-
pe caractere, nume... să-mi fac integritate.

Sar de pe-un ram pe altul, ca într-un labirint;
căci sunt şi Sârbu, Cucu, nu doar un Rădulescu,
sunt Caretaş, Mândaru, sunt eu ce-i reprezint...
Şi-un Relicovschi a fost, antecedent pedestru.

La rându-mi, amalgam de fruct mi-l fac cu Vlas
şi mă îmbin fluid din Baciu, Lemian
prn ea o Constantin, ce-mi fură suflet, glas...
Nu ştiu cine mai sunt, ce vânt m-aduce... Dan!

Stau singur fără cuib, că n-am acces pe ramuri,
mă uit în jur stingher, căci nimeni nu mă cheamă...
Nici vârstele nu-mi ştiu, inelele din neamuri,
cât încă pot să sui şi trunchi nu se destramă.

Nu ştiu unde să urc, pe ce încrengătură
mi-aş vrea să mă sădesc, să fiu eu singur, pom;
neştiuţi să am fraţi, să reîncep aventură...
Sunt strigăt şi răspuns aştept... ca orice om!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Juno MacGuff: Sunt în prag de suicid.
Leah: Juno?
Juno MacGuff: Nu, sunt Morgan Freeman. Ai vreun os bun pentru colecţie?
Leah: Doar cel din pantalonii mei.
Juno MacGuff: Sunt însărcinată.
Leah: Cum? Pe cuvânt de onoare?
Juno MacGuff: Da. Da, cu Bleeker.
Leah: Poate că este de la mâncare. Ai mâncat prea mult?
Juno MacGuff: Nu, nu este de la mâncare, da? Mi-am făcut vreo trei teste de sarcină şi am dat de belea.
Leah: Cum de ai urinat cât pentru trei teste de sarcină? Eşti incredibilă...
Juno MacGuff: Nu ştiu, am băut vreo zece tone de suc... Oricum, eu îţi spun că sunt însărcinată şi tu eşti şocant de calmă.
Leah: Vorbeşti serios? Chiar vorbeşti serios?
Juno MacGuff: Din păcate da.
Leah: Dumnezeule. La naiba!
Juno MacGuff: Începem. Aceasta este reacţia pe care o aştept încă de la început.

replici din filmul artistic Juno
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

E uşor a scrie versuri...

V-o spun, fără băşcălie:
E-un talent, şi-asta pe bune,
Cine versuri poate scrie
Când nimic nu are-a spune!

De vreo lună şi jumate,
Nici o strofă chiar n-am scris,
Rime am, şi pix, de toate,
Ce nu am... nimic de zis,

Însă azi, veni de sus
Parcă o hemoragie
De catrene ce le-am pus
Într-o mică poezie;

Acum, de rimat, rima
Poezia mea vioaie,
Însă mama de-o citea
Nu scăpam fără bătaie,

Dar ce-am zis, că la derută
S-o tromit la un ziar,
Curios cam câţi la sută
Mă vor înjura măcar,

Ori să-mi spună cel puţin
Să mă las, nene, de scris,
Plini de draci şi de venin
Că-n poem nimic n-am zis;

Iată dar c-am fost şocat,
Versurile mele-apoase,
Criticii le-au comentat,
Parcă se înviorase:

Ce metafore, culoare,
Ce imagini paralele,
Ce condei, ce-ndemânare,
(Şi-asta pusă-n ghilimele)

Ce aprecieri, ce stimă,
Viaţa-mi devenise roză,
Una mi-a cerut, sublimă,
Să-i trimit chiar şi o poză,

Fi'ndcă, fără modestie,
E-un talent, şi-asta pe bune,
Cine poate versuri scrie
Când nimic nu are-a spune!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea în strigăt

unde eşti, cine sunt,
cine eşti, până când
mai aveai undeva vreo mirare?
care noi, care tu, pentru ce, pentru cât,
mai aud în văzduh nemişcare?

n-ai idei, n-am nici eu,
vreun habar, vreun rabat
de iubire neatinsă de humă,
şi de-o fi într-un veac
de amurg, de iubiri,
vom deschide o uşă în lume.

într-o mare de chin, de visări,
de-adâncimi,
unde nu se aude nicicum
despărţirea,
nici iubirea în strigăt
nici chiar moartea în ţipăt,
o corabie de minciuni
şi-adevăr.

care eu, care noi, care timp,
pe Pământ?
ce iubeşti, ce trăieşti?
ce te miri?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De trei zile-s nebună-ntre lumi

De trei zile-ntre lumi
Eu culeg vocea ta albăstruie,
Şi-aş zidi un spital de nebuni,
Dar n-am lemne şi nu am nici cuie.

De trei zile mă rog la apus,
Din aripa lui să îmi dea vreo trei fulgi,
Căci nu ştiu pe ai mei unde i-am pus
Şi nu ştiu, când mă vezi de ce fugi?

De trei zile zidesc un altar
Şi dărâm o biserică-apoi,
Că de mult nu mai am eu habar,
Cât rai şi cât iad se ascunde în noi.

De trei nopţi privesc la o stea,
Sunt nebună, şi nu-mi vine-a crede,
Cum din ochi îmi curge culoarea,
Picurând peste lume doar verde.

De-o veşnicie pictez o zi şi o noapte,
Să îţi fiu numai ţie aleasă,
Căci mă asemăn prea mult cu o moarte
Şi-am să-i fiu numai nopţii mireasă!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preambul la lansarea vol. propriu, "PILULE ILAuRIANTE"

Azi, lansând tipăritura
Ce ridică sus umorul,
Fi'ndcă nu mi-am luat armura
Daţi în mine cu toporul.

Dacă observaţi în carte
Vreun catren făcut aiurea,
Nu doresc să-mi ţineţi parte,
Daţi în mine cu securea.

Fără altă-alternativă
Eu arunc în ring prosopul
Voi, să puneţi de-o colivă,
Folosiţi chiar târnăcopul.

Şi săpaţi la rădăcină,
Denigraţi-mă că scriu
Epigrame de duzină,
Îngropându-mă de viu.

Tăvăliţi-mă-n ţărână
Aruncaţi-mă-n cavou
Şi aşteptaţi acolo până
Mă voi ridica din nou,

Ca să auziţi ecoul
Că-n duel încă o crimă
Am făcut, şi-ncarc stiloul
Să mai finisez o rimă.

Şi-n trohei s-o pun regină
Fără iambi, că-n clasic mers
Strică metrica la vers
În poetica grădină.

poezie de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plagiat

Mă chinui de mai multe ore,
Să pun trei versuri pe caiet
Şi-apoi descopăr cu stupoare
Că-s scrise… de un alt poet.

epigramă de Vasile Iuşan din Lume multă, oameni puţini (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halloween

Anul acesta, am gândit,
Cum rar fac asta câteodată,
Să mă maschez deosebit
Cumva să sperii lumea toată,

Şi cum în lume-i tărăboi,
Am hotărât, de Halloween,
S-apar în cartier la noi
Leit Osama bin Laden ;

Un akaem şi dinamită
Am luat în "sale" din prăvălie,
Fără relaţii, fără mită,
Chiar mi le-au dat pe datorie,

Turban, mai lesne am găsit,
M-am uns pe faţă cu magiun,
Iar barba chiar s-a potrivit
Aia ce-o port de Moş Crăciun,

Însă ce îmi era utilă
Şi n-am găsit un pui măcar,
Am luat în loc de o cămilă
Un fost amic de-al meu, măgar,

Şi-am mers s-o sperii pe-o vecină
Să-mi dea bomboane dumneaei,
De-o văd trăsnită! cum leşină
Cu bin Laden în pragul ei,

Că un minut, doar, mai ‘nainte
Ce mă văzu-n micul ecran
Cu-aceiaşi faţă, ochi, veşminte,
Cu akaem şi cu turban!

Acum, şi io mă speriai
Atât de tare c-am fugit,
Dar după colţ, un poliţai
Când m-a văzut s-a îngrozit,

Şi ca să-i trecă, devotat,
Cum dumnealor nu dau cu parul,
Mi-a dat amendă c-am fumat
În timp ce conduceam măgarul ;

Mă duc apoi la farmacie
Să îmi revin, să iau un hap,
Da' când să ies, să vezi urgie (!)
Trei poliţai aveam pe cap,

Şocaţi, c-am fost iar amendat
Şi tot din vină de măgar...
Cicătelea, n-a fost parcat
În modul regulamentar,

Apoi îmi zic, hai s-o-nspăimânt
Pe soacră-mea ce stă mai jos,
Da', chiar de intră în pământ
Să o anunţ c-aşa-i frumos,

Când l-o vedea pe terorist
La uşa ei, plină de groază,
Pe cât sunt io de pesimist,
Precis că se repatriază,

Dar fui pe loc înconjurat,
Vorbind la două celulare,
De un batalion speriat
De trupe paramilitare,

Dar am scăpat, la fel, subit,
Cum am noroc atât de rar,
Tot cu-o amendă, c-am vorbit
Pe urecheat la celular,

Aşa că eu, de Halloween,
Făcui o mare constatare:
De teroristul bin Ladin
Pe lume nici în cot n-o doare,

E îngrozită-n schimb, şi tare,
De o ţigare,-un celular,
Nu mai vorbesc de o parcare,
Chiar de e vorba... de-un măgar!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uite-aseară, a cântat

De trei ori, când ai venit,
S-a oprit şi-ncă o dat',
A cântat cam răguşit,

Apoi, de vreo două ori
A zis "cucu", a tuşit
Şi-ncă de vreo patru ori
A cântat şi-a râgâit,

Şi-n final, aşa, cu scârţ,
Greu de tot a cucuit,
După care-aud un pârţ
Foarte scurt şi gâtuit"...

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fidel muzei

Acest poet, puţin tehui,
Nu ştie ce-i un plagiat
La alte muze nu s-a dat,
Că-şi vede doar de muza lui
Colegi poeţi, avea destui,
Cu muze de invidiat,
Ce l-au curtat, l-au adulat,
Au vrut să-i facă şi statui
Dar el microbul n-a luat,
Că e imun la plagiat.
Blamat cu: "nu ţi-ar fi ruşine"!
Că se inspiră singur cuc,
L-acuză muzele străine,
Că e poetul eunuc!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plagiat feminin

Sigur este plagiat:
Căci din lipsă de idei,
O "amică" s-a culcat
Tocmai cu... amantul ei.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!