Unei domnişoare

Am comparat-o c-o icoană
Şi n-am greşit de loc, vezi bine,
Căci pe-amândouă, de-opotrivă,
Le poate săruta oricine.

epigramă de Constantin Râuleţ din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui orator

În Parlament - eu nu vă mint -
E plin de nevinovăţie:
Vezi, el combate bunul simţ,
Fără să ştie.

epigramă de Constantin Râuleţ din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omule, oricine ai fi

Omule, oricine ai fi,
Vine şi la tine o zi.
De eşti bogat sau sărac
Şi tu vei fi judecat.

Oricâte conturi ai bancare
Să ştii: eşti numai o suflare
Şi acele conturi nu-ţi slujesc
De suflet de nu te îngrijeşti.

Căci sufletul-n viaţa ta,
Are nevoie de ceva
Ce poate tu nici nu gândeşti
Sau poate vrei să îl răneşti?

El vine de la Dumnezeu
Spre El tânjeşte tot mereu.
Şi atunci când tu te-ai împăcat
Cu Dumnezeu de-a devărat,

Să vezi ce suflet mare ai.
La conturi mari ce le visai
Importanţa tu nu le mai dai
Căci sufletul îndrepţi spre Rai.

Şi-ncepi apoi a te-ntreba
De unde vii
Unde-i pleca
Ce sa-ntâmpla cu viaţa ta.

Iar sufletul te va-ndrepta
Să mergi şi tu la Golgota.
Căci viaţa cineva şi-a dat
Să ai iertare de păcat.

Să vezi sufletul chinuit,
Ce bucurie a primit
Căci nimeni nu ţi-o poate da
Doar El, Isus din Golgota.

Ori eşti bogat, ori eşti sărac
Tu Domnului să-i fii pe plac
Căci banii nu-ţi pot garanta
Căci vei ajunge-n Slava Sa.

poezie de Elena Fărăgău (21 ianuarie 2009)
Adăugat de Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aş săruta

Te-aş săruta... acolo unde,
Nimeni măcar... n-ar bănui
Şi nici cu gândul a pătrunde,
Pe trupul tău, n-ar îndrăzni.

Te-aş săruta... cu buze fripte,
Cu patimă arzând şi dor,
Păstrând privirile înfipte
Şi-alunecânde-nspre picior.

Te-aş săruta... înlănţuită
Şi dezgolită de păcat,
Ca o-ntrebare-abia şoptită,
Pe-o dulce margine de pat.

Te-aş săruta... şi tu ştii bine
Pe unde? cum? de câte ori?
Şi clipe-ţi vor părea puţine,
Pentru nebunele chemări.

Te-aş săruta... fără-ncetare,
Sorbindu-ţi magicul nectar,
Când eşti deschisă ca o floare,
Plină de patimă şi har.

Te-aş săruta... acolo unde,
Nimeni n-ar încerca în veci
Şi-adânc, în tine m-aş ascunde,
Rugându-te... să nu mai pleci.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aş săruta

Te-aş săruta acolo unde
Nimeni măcar n-ar bănui
Şi nici cu gândul a pătrunde
Pe trupul tău, n-ar îndrăzni.

Te-aş săruta cu buze fripte,
Cu patimă arzând şi dor,
Păstrând privirile înfipte
Şi-alunecânde-nspre picior.

Te-aş săruta înlănţuită
Şi dezgolită de păcat,
Ca o-ntrebare-abia şoptită,
Pe-o dulce margine de pat.

Te-aş săruta şi tu ştii bine,
Pe unde? cum? de câte ori?
Şi clipe-ţi vor părea puţine,
Pentru nebunele chemări.

Te-aş săruta fără-ncetare
Sorbindu-ţi magicul nectar,
Când eşti deschisă ca o floare
Plină de patimă şi har.

Te-aş săruta, acolo unde
Nimeni n-ar încerca în veci
Şi-adânc în tine m-aş ascunde
Rugându-te... să nu mai pleci.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul Ion Minulescu va pleca la Toledo

Nici să vezi nici să ne vadă -
La Toledo, ştiu ce vrei:
Te-ai gândit să-ţi iei o spadă,
De când nu mai ai condei!

epigramă de Constantin Râuleţ din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuie să crezi în oricine, căci oricine îţi poate spune orice.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu mai bine ca oricine

Este vremea de iubire,
Luna vrea să fac-amor,
Stele cad înspre uimire
Fără niciun viitor.

Eşti regină-n astă noapte
Când bat clopote de-argint,
Cerul când va cerne soapte,
Vin luceferi... care mint.

Noaptea-s sărutări furate
Şi sunt buze ce-nfloresc,
Eu... privirile curate
De-ai tăi sâni mi le lipesc.

Te cuprind c-o-mbrăţişare
Tandră şi-apoi ne iubim.
Plâng cireşii plini de floare,
Hai iubito!... să-i privim,

Vreau să-mbobocească dorul
Pe o aripă de vânt,
Când voi săruta piciorul
De la coapsă... la pământ.

Ştiu mai bine... ca oricine
Şi m-aştept... la oare cum,
Vremea dragostei când vine,
Mă găseşte... peste drum.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aromă de om

Priveşte-n tine şi spune-mi ce vezi
Fă-ţi timp de tine şi fă-te să crezi
Nu pierde lumina cu care te naşti
Suntem prea singuri când suntem prea vaşti.

Nu da speranţă la tot ce e rău
Căci n-o să mai capeţi odihna de veac
Sufletu-ţi va arde în ultimul hău
Privind singur în gol cum îngerii zac.

"Am greşit", spuse inima albită
N-am ştiut că-s doar un pom
E firesc să ai inima lovită
E firesc să fii om.

poezie de Mădălin Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui duşman

Eroul umoristicilor mele
De la o vreme-ncoace este el.
Ce mare-i arta: singură ea poate
Să facă un erou - dintr-un mişel!

epigramă de Constantin Râuleţ din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui C. Râuleţ

Ca un şuvoi de ape sub dezgheţ,
Talentul creşte-n timp - imens diluviu -
Acest poet, departe de-a fi fluviu,
De patruzeci de ani e râuleţ.

epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gusteau: Ce spun eu mereu? Oricine poate să gătească.
Remy: Da. Oricine poate, dar asta nu înseamnă că şi trebuie.
Gusteau: Dar asta nu îl împiedică şi pe el. Vezi?

replici din filmul artistic Ratatouille
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi...

Şi poate
ţi-am greşit cumva
şi poate
nici măcar n-am vrut
şi-acuma umbra mea
şi-a ta
se strâng necruţător de gât
Şi poate
ne-am dorit şi
da
n-am fost în stare n-am putut
a ne opri
a ne avea
a ne privi măcar
şi-atât
Şi poate-aştept
pe undeva
pe unde gândul n-a trecut
să dai un semn
că vei uita
să dai un semn că m-ai urât

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slavă Ţie!

Cred în unul Dumnezeu,
Ca orice om de pe Pământ,
Căci a crede nu e greu
Viaţa e un lucru sfânt.

Tot ce-i pământesc, frumos,
Te atrage spre păcat,
Care om nu-i păcătos
Şi greşit n-a mai călcat?

Pe nimeni n-am umilit
Am făcut şi câte-un bine,
Nu ştiu când am şi greşit?
Spuneţi voi, Puteri Divine.

Muezini, strigând credinţă
Prea înaltului Allah,
Călugării cu pocăinţă
Care doar mătănii fac.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi pare rău

Îmi plânge inima în piept
Şi sufletu-mi suspină,
Căci m-ai iubit...
Dar nu te-am vrut,
Şi sunt atât de vină.

Că n-am simţit suflarea Ta
Şi inima cum bate.
N-am chibzuit
Că apoi, cândva,
V-oi regreta prin fapte.

Îmi pare rău,
N-am vrut să aud,
Chemarea sinceră din suflet,
N-am preţuit iubirea Ta,
Curată, ca şi lacrimile multe.

Mă ierţi, te rog,
Căci am greşit,
Apatic fiind faţă de Tine,
Te-am supărat, te-am chinuit,
Când mă iubeai pe mine.

poezie de Petru Plătică
Adăugat de Petru Plătică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avatar

Pot fi cine vreau sau orice şi oricând
N-am limite-aici, au rămas pe Pământ,
Îmi place pe Net şi mă bucur de dar
Al meu, de la mine: al meu avatar.

E liber ca gândul, născut dintr-o stea,
Dar este şi om, e imaginea mea.
Scăpat de restricţii, el poate fi vânt
Ce poate să aibă zvâcniri de cuvânt,

El poate să bea din pocalul zeiesc
Să zboare prin locuri ce mi le-amintesc,
Să schimbe tărâmuri uitate de timp
Ce s-au prăfuit în atâta răstimp,

El poate iubi pe oricine, oricând,
Ciudat şi zburdalnic, apoi, mai flămând,
Se poate preface-ntr-un vultur, pe cer,
Zburând spre înalturi, chemat de mister,

El poate orice şi mă bucur de el
Căci e ce eu nu-s, el e fals, eu sunt cel
Cu dorul de-Acasă, sau nu? - n-am habar!
Sunt eu, sau un biet inventat avatar?

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am greşit

Am greşit
De la începutul vieţii,
Am greşit că am decis să exist,
Să cred în oameni şi să iubesc,
Am greşit că nu am învăţat să gândesc
Liber şi dezinvolt.
Acum... n-am să mai pot.
Nu am gândit nicioată
Cu o secundă înaintea aproapelui meu.
Pentu acest fapt mă simt vinovată –
Este motivul pentru care
Sunt pedepsită mereu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce aş alege între elitism şi etilism? Iertată fie-mi sinceritatea: pe-amândouă.

calambur de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăruri

Te caut în gânduri, în colţuri ascunse
Prin care nici timpul demult n-a trecut,
Prin ziduri ce-nchid întrebări nerăspunse,
Şi poate apari, adevăr absolut.

Mă-ntreb de exişti sau e numai părere,
Te caut în van? Adevărul meu trist
E viaţa-mi lipsită de orice plăcere
În care mă-ntreb pentru ce mai exist.

Prin bezna adâncă, în slaba lumină,
Găsesc amintiri zdrenţuite de timp,
Le-ascult, le ridic şi le scutur de tină,
Sunt foarte schimbate de lungul răstimp.

Citesc printre lacrimi ce-mi cad peste dale,
Mă mir câte lucruri frumoase-am uitat,
E alt adevăr care-mi iese în cale,
Şi nu e al meu, e... ce n-am căutat.

Le am pe-amândouă acum şi mi-e bine
Căci simt că se poate, nu-i timpul pierdut
Mai am înc-o şansă, norocu-i cu mine,
Acum ştiu ce e adevăr absolut.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ce-am greşit, Stăpâne?!

Cu ce-am greşit, te-ntreb, Stăpâne,
De m-ai mânjit cu-atâta boală?!
De-acum, în piptu-mi, va rămâne,
Durere, lacrimă şi ceară...

S-a înnoptat la mine-n suflet...
La Tine-atâta-i de senin!
Vezi, viaţa-n Rai îmi pare-un cântec
Şi repetat aş vrea să vin...

De ce atâta suferinţă,
Ca-ntr-un paner, am adunat?!
Mi-ai dat iubirea-n linguriţă...
Poate că nu te-am ascultat.

Şi am plătit, dar ce păcate?!
N-am îndrăznit să mă supun,
N-am mers cu Tine mai departe...
De-aceea, deci, plătesc acum?

Zadarnic spui despre iubire,
Acelora ce cred în ea,
Căci biciul care dă în tine,
Nicicând în mâini nu-l poţi avea.

Mi-e frânt genunchiu-n suferinţă
Şi-n ochi am lacrimă de jar.
Mai dă-mi o clipă de credinţă,
Să pot veni la Tine iar.

Mai dă-mi nectarul în fărâme
Şi miruieşte-mă cu har,
Sfinţeşte-mi, Tată, neputinţa
Şi mângâie-mi durerea iar.

Eu ştiu cu toate-s ale Tale,
Dar eu cu susu-n jos le văd.
Şi bate vântul şi-i ninsoare
Şi-n suflet, Doamne, mi-i prăpăd...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine îşi poate purta povara, cât ar fi de grea, până la căderea nopţii. Oricine îşi poate îndeplini munca, oricât de dificil ar fi, timp de o zi. Oricine poate trăi dulce, răbdător şi afectuos, pur până la apusul soarelui. Şi asta este tot ce înseamnă viaţa.

citat din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!